DECIZIE nr. 138 din 22 octombrie 1998

privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 504 alin. 1 din Codul de procedură penală



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorIoan Griga – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol, soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 504 alin. 1 din Codul de procedură penală, ridicată de Nicolcescu Nicolae în Dosarul nr. 264/1998 al Tribunalului Municipiului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 15 octombrie 1998, în prezenta autorului excepţiei şi a reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 22 octombrie 1998.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 14 mai 1998, Tribunalul Bucureşti- Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 504 alin. 1 din Codul de procedură penală, ridicată de Nicolcescu Nicolae în Dosarul nr. 264/1998 aflat pe rolul acelei instanţe.În motivarea excepţiei se susţine ca dispoziţiile art. 504 alin. 1 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, deoarece limitează dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite prin erorile judiciare săvârşite în procesele penale numai la cazurile în care, în urma rejudecarii cauzei, s-a stabilit prin hotărâre definitivă ca persoana nu a săvârşit fapta imputată ori ca acea fapta nu exista. Aceste prevederi contravin dispoziţiilor art. 48 alin. (3) din Constituţie, care prevăd ca "Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare săvârşite în procesele penale", fără nici un fel de excepţii sau condiţionari.În fap, autorul excepţiei arata ca, prin Decizia nr. 1.258 din 21 mai 1997 a Curţii Supreme de Justiţie – Secţia penală, a fost achitat, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) din Codul de procedură penală, pentru infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută în art. 209 alin. 2 lit. a) din Codul penal anterior.Exprimandu-şi opinia asupra excepţiei invocate, instanţa arata ca textul art. 504 din Codul de procedură penală, care limitează posibilitatea repararii pagubei suferite doar la cele doua temeiuri de achitare – art. 10 lit. c) şi lit. a) din Codul de procedură penală – este în contradictie cu art. 48 alin. (3) din Constituţia României, care reglementează răspunderea patrimonială a statului pentru erorile judiciare comise în cadrul procesului penal, putându-se susţine ca şi în ipoteza în care s-a pronunţat o soluţie de condamnare, deşi faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii, s-a comis o eroare judiciară. Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, s-a solicitat punctul de vedere al preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi al Guvernului. În punctul sau de vedere Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, cu privire la constituţionalitatea prevederilor art. 504 alin. 1 din Codul de procedură penală, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 45 din 10 martie 1998, neexistand elemente noi care să facă necesară reconsiderarea soluţiei pronunţate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională este competenţa să soluţioneze excepţia cu care a fost legal sesizată.Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 504 alin. 1 din Codul de procedură penală, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 45 din 10 martie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 18 mai 1998, admiţând excepţia de neconstituţionalitate şi constatând ca dispoziţiile art. 504 alin. 1 din Codul de procedură penală sunt constituţionale numai în măsura în care nu limitează la ipotezele prevăzute în text cazurile în care statul răspunde material pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare săvârşite în procesele penale, potrivit art. 48 alin. (3) din Constituţie. Pentru a pronunţa aceasta soluţie, Curtea Constituţională a statuat ca principiul responsabilităţii statului faţă de persoanele care au suferit din cauza unei erori judiciare săvârşite în procesele penale, reglementat de art. 48 alin. (3) din Constituţie, trebuie aplicat tuturor victimelor unor asemenea erori. Astfel fiind, circumstantierea "potrivit legii" nu priveşte posibilitatea legiuitorului de a restrânge răspunderea statului doar la unele erori judiciare, ci stabilirea modalităţilor şi condiţiilor în care angajarea acestei raspunderi urmează a se face pentru plata despăgubirilor convenite. Rezultă ca, potrivit art. 48 alin. (3) din Constituţie, organul legislativ nu ar putea stabili ca anumite erori judiciare, neimputabile victimei, să fie suportate de aceasta.De asemenea, s-a reţinut ca dispoziţiile art. 504 alin. 1 din Codul de procedură penală, care instituie doua cauze care antreneaza răspunderea statului pentru erorile judiciare săvârşite în procesele penale, exclud angajarea răspunderii statului pentru oricare alta eroare judiciară care nu ar fi imputabilă victimei, limitare care este neconstitutionala, întrucât art. 48 alin. (3) din Constituţie instituie numai competenţa legiuitorului de a reglementa despăgubirea şi nu de a alege erorile judiciare pentru care statul trebuie să răspundă.Argumentele pe care s-a întemeiat decizia sus-menţionată subzistă şi în cauza de faţa.În consecinţa, urmează să se ţină seama de prevederile art. 145 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii.Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE Respinge excepţia de neconstituţionalitate invocată de Nicolcescu Nicolae în Dosarul nr. 264/1998 al Tribunalului Municipiului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 octombrie 1998.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Florentina Geangu –––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește