DECIZIE nr. 138 din 21 februarie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) şi art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2005 pentru abrogarea art. 31 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) şi art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2005 pentru abrogarea art. 31 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie invocată de Cornelia Agachi în Dosarul nr. 2.464/39/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.La apelul nominal este prezentă partea Elena Chiriac, lipsind autoarea excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă Curţii că autoarea excepţiei a depus la dosar "note de susţineri în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate", însoţite de un set de acte, şi a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.Având cuvântul, Elena Chiriac solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, depunând la dosar concluzii scrise în acest sens.Ministerul Public solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 27 aprilie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 2.464/39/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) şi art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2005 pentru abrogarea art. 31 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie invocată de Cornelia Agachi în dosarul menţionat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că, prin abrogarea art. 31 din Legea nr. 36/1995, avizul ministrului justiţiei nu mai este o condiţie procedurală pentru cercetarea şi trimiterea în judecată a notarului public şi, ca efect, procedura în raport cu acesta devine una de drept comun, astfel încât „ar fi normal să fie una cu acces la toate căile de atac”. În măsura în care regulile privind competenţa după calitatea persoanei, stabilite de art. 28 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, se păstrează în raport cu notarii, prin abrogarea normelor privind avizul ministrului justiţiei ca şi condiţie a trimiterii în judecată a categoriei profesionale menţionate se creează o inegalitate între aceasta şi celelalte categorii profesionale la care face referire art. 28 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, categorii care beneficiază în continuare de procedura prealabilă celei judecătoreşti (condiţia prealabilă a avizului). Se arată că ar fi necesară corelarea legii „prin aducerea împreună a normelor privind competenţa după calitatea persoanei cu normele privind procedurile prealabile, avize”. Totodată, se susţine că exceptarea sentinţei recurate de la calea de atac a apelului limitează accesul liber la justiţie şi creează o situaţie de inegalitate între persoanele care beneficiază de toate căile de atac şi cele care beneficiază numai de calea de atac a recursului.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală apreciază că excepţia invocată nu este întemeiată, deoarece dispoziţiile criticate sunt în acord cu Legea fundamentală. Arată că reglementarea unei singure căi de atac, respectiv cea a recursului, nu creează nicio discriminare între cetăţeni; în considerarea unor situaţii diferite legiuitorul poate reglementa soluţii diferite. De asemenea, prin abrogarea art. 31 din Legea nr. 36/1995, „legiuitorul revine la o situaţie normală, conformă Constituţiei cu privire la egalitatea în faţa legii în ceea ce priveşte regulile de cercetare penală”.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autoarea excepţiei.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că dispoziţiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) şi art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum şi cele ale articolului unic al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2005 pentru abrogarea art. 31 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 nu încalcă dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în drepturi şi dreptul la un proces echitabil. În plus, arată că stabilirea competenţei, inclusiv a celei după calitatea persoanei, precum şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a legiuitorului.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) şi art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2005 pentru abrogarea art. 31 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 4 aprilie 2005.Textele din Codul de procedură penală criticate au următorul cuprins:– art. 28^1 pct. 1 lit. b): "Curtea de Apel:1. judecă în primă instanţă:[…] b) infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii şi tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe, precum şi de avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti şi de controlorii financiari ai Curţii de Conturi.";– art. 361 alin. 1 lit. c): "Sentinţele pot fi atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel: […] sentinţele pronunţate de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel."Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2005 a abrogat art. 31 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, care prevedea că „Notarii publici nu pot fi cercetaţi, percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecată penală sau contravenţională, fără avizul ministrului justiţiei, pentru fapte săvârşite în legătură cu exerciţiul activităţilor profesionale”.În opinia autoarei excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind Egalitatea în drepturi şi art. 21 privind Accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:I. Dispoziţiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) şi art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală nu aduc atingere prevederilor art. 16 din Legea fundamentală, întrucât, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, nu este contrară principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce priveşte căile de atac, câtă vreme ele asigură egalitatea juridică a cetăţenilor în utilizarea lor. De asemenea, aceste texte de lege nu contravin liberului acces la justiţie şi nici dreptului la un proces echitabil. Instituirea unor reguli de competenţă după calitatea persoanei, precum şi stabilirea regulii potrivit căreia sentinţele pronunţate de curtea de apel nu pot fi atacate cu apel nu îngrădesc dreptul persoanelor, în speţă al notarilor, de a se adresa instanţelor judecătoreşti şi de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege în cadrul unui proces public, judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, condiţii care sunt asigurate şi în situaţia judecării cauzelor în primă instanţă de către curţile de apel. Totodată, textele de lege criticate asigură dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.II. Nu pot fi primite nici criticile dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2005. Abrogarea prin acest act normativ a art. 31 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, care stabilea că „Notarii publici nu pot fi cercetaţi, percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecată penală sau contravenţională, fără avizul ministrului justiţiei, pentru fapte săvârşite în legătură cu exerciţiul activităţilor profesionale”, a avut în vedere, aşa cum se precizează chiar în cuprinsul ordonanţei de urgenţă, Recomandarea XII cuprinsă în Raportul Grupului de State împotriva Corupţiei al Consiliului Europei (GRECO), adoptat la Plenara din 28 iunie – 2 iulie 2004, care recomandă României ca legislaţia naţională să se modifice în sensul restrângerii categoriilor de persoane care se bucură de imunitate de urmărire penală, precum şi angajamentele asumate de România în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană la capitolul 24 „Justiţie şi Afaceri Interne”, în sensul eliminării, cât mai curând posibil, a imunităţii penale a notarilor publici. Contrar susţinerilor autoarei excepţiei, actul normativ abrogator criticat este menit să dea expresie principiului constituţional care consacră egalitatea în faţa legii şi nu aduce atingere cu nimic dreptului persoanelor aparţinând categoriei profesionale vizate de a se adresa justiţiei şi de a beneficia de toate garanţiile ce caracterizează dreptul la un proces echitabil.De altfel, se constată că, prin criticile formulate, este vizată, în realitate, o lipsă de corelare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2005 cu normele Codului de procedură penală ce fac obiectul excepţiei. Se arată în acest sens că ar fi necesară corelarea legii „prin aducerea împreună a normelor privind competenţa după calitatea persoanei cu normele privind procedurile prealabile, avize”. Asemenea critici nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) şi art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2005 pentru abrogarea art. 31 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie invocată de Cornelia Agachi în Dosarul nr. 2.464/39/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește