DECIZIE nr. 136 din 28 aprilie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorDana Titian – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Rulmentul” – S.A. din Braşov în Dosarul nr. 797/2003 al Tribunalului Braşov – Secţia comercială.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate trebuie examinate în raport cu dispoziţiile art. 15-17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, care instituie mai multe cazuri de exceptare de la plata taxelor judiciare de timbru. De asemenea, arată că principiul constituţional al egalităţii în drepturi presupune un tratament unitar pentru situaţii care sunt identice. Legiuitorul este însă în drept să instituie scutiri de la plata taxelor judiciare de timbru în considerarea situaţiilor diferite pe care le are în vedere, deoarece principiul egalităţii nu trebuie confundat cu uniformitatea. În sfârşit, în sprijinul celor arătate, invocă jurisprudenţa Curţii în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 22 septembrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 797/2003, Tribunalul Braşov – Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Rulmentul” – S.A. din Braşov cu prilejul soluţionării unui litigiu comercial având ca obiect pretenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Astfel, în opinia sa, „prin scutirea de la plata taxei judiciare de timbru numai a instituţiilor publice implicate, respectiv AVAS Bucureşti, persoanele juridice de drept privat sunt supuse unui tratament discriminatoriu”. De asemenea, aminteşte că în speţă este vorba despre un raport juridic obligaţional, iar creditorul nu poate beneficia de un tratament procesual diferenţiat faţă de debitorul său. În sfârşit, arată că, potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997, instituţiile publice sunt scutite de taxele judiciare de timbru numai în cauzele care se referă la venituri publice, or, dividendele ce fac obiectul cauzei nu sunt creanţe bugetare şi nu se fac venit la bugetul de stat, iar AVAS nu administrează obligaţii bugetare. În concluzie, autorul excepţiei susţine că norma atacată stabileşte două regimuri juridice diferite pentru aceeaşi situaţie.Tribunalul Braşov – Secţia comercială apreciază că susţinerile autorului excepţiei privind crearea prin textul de lege criticat a unui tratament juridic discriminatoriu pentru persoanele juridice de drept privat nu sunt întemeiate. În acest sens, arată că prevederile art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 trebuie analizate în legătură cu dispoziţiile Legii nr. 146/1997 care, în art. 15-17^1, prevede cazurile când sunt scutite de plată taxei judiciare de timbru persoanele juridice de drept privat şi observă că instituirea unor astfel de scutiri nu are nici o legătură cu principiile constituţionale pretins a fi încălcate.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate. În acest sens, arată că exonerarea de la obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru este un atribut exclusiv al legiuitorului, pe care acesta îl exercită în considerarea anumitor situaţii determinate, cum sunt cele privind legătura strânsă cu bugetul statului şi realizarea unui interes public. Necesitatea protejării interesului general de accelerare a privatizării, potrivit cerinţelor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, justifică regimul juridic diferit, instituit pentru promovarea anumitor acţiuni de către instituţiile publice implicate, astfel încât nu se poate susţine că textul de lege criticat creează o situaţie discriminatorie în raport cu titularul dreptului de proprietate. În susţinerea celor arătate invocă Decizia nr. 461/2003, Decizia nr. 24/2004, Decizia nr. 153/2004 şi Decizia nr. 264/2004, prin care Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra constituţionalităţii art. 40^1 din Legea nr. 137/2002, reţinând aceleaşi argumente, precum şi cele expuse mai sus.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că principiul constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice este aplicabil numai cetăţenilor, nu şi persoanelor juridice. În plus, instituirea de către legiuitor a unor excepţii de la regula generală a plăţii taxelor judiciare de timbru este conformă art. 139 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia impozitele, taxele şi orice venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege, fiind, aşadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe, având în vedere situaţii diferite, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalităţii.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, dispoziţii ce au fost introduse prin prevederile art. I pct. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 208/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 137/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 28 decembrie 2002, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 36/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 137/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 31 ianuarie 2004.Textul de lege criticat are următoarea redactare:Art. 40^1 : "Cererile formulate de instituţia publică implicată, în legătură cu calitatea de acţionar la societăţile comerciale aflate în portofoliul acesteia, cu procesul de privatizare, cu obligaţiile decurgând din contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni, cu obligaţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, sau de prezenta lege, cu executarea hotărârilor judecătoreşti şi cu orice alte acte procedurale, efectuate de şi pentru aceasta, sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, cauţiuni şi orice alte taxe care se fac, potrivit legii, venit la bugetul de stat.”În susţinerea neconstituţionalităţii acestui text de lege autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, potrivit cărora: "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au constituit în mai multe rânduri obiect al controlului de constituţionalitate.Astfel, prin Decizia nr. 24 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 27 februarie 2004 şi Decizia nr. 153 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 10 mai 2004, Curtea s-a pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 în raport cu principiul constituţional al egalităţii în drepturi.În acest sens, Curtea a statuat că: "Instituirea de taxe şi cauţiuni în legătură cu procedurile judiciare reprezintă un atribut exclusiv al legiuitorului, pe care acesta şi-l exercită fie din raţiuni legate de descurajarea exercitării cu rea-credinţă a drepturilor procesuale – în cazul cauţiunilor, fie în considerarea unor situaţii concrete în care se impune gratuitatea serviciului public al justiţiei sau, dimpotrivă, stabilirea în sarcina părţilor din proces a unor obligaţii fiscale – în cazul taxelor judiciare de timbru şi al timbrului judiciar.Scutirea instituţiilor publice implicate în procesul de privatizare de la plata taxelor de timbru şi a celorlalte taxe în cazurile determinate de lege îşi are justificarea în strânsa legătură a acţiunilor în justiţie pentru care textul criticat prevede scutirea cu bugetul de stat (alimentat, printre altele, şi prin încasarea taxelor judiciare), precum şi în interesul general pe care-l prezintă aceste instituţii publice. Astfel, dispoziţiile legale criticate sunt în concordanţă cu prevederile art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţia României, potrivit căruia statul are obligaţia să asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară."De asemenea, Curtea a statuat, în acord cu practica sa anterioară, că "instituirea de către legiuitor a unor excepţii de la regula generală a plăţii taxelor judiciare de timbru (scutiri de la plata taxei) nu constituie o discriminare sau o atingere adusă principiului constituţional al egalităţii în drepturi". În acest sens, a amintit că, potrivit art. 139 alin. (1) din Constituţie, "Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege", astfel că legiuitorul este în drept să stabilească scutiri de taxe sau impozite, având în vedere situaţii diferite, fără ca prin aceasta să aducă atingere principiului egalităţii în drepturi.În consecinţă, Curtea a reţinut că art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 nu contravine art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât situaţia juridică a părţilor din procesele respective nu este identică şi nici similară, justificându-se în mod obiectiv şi raţional tratamentul juridic diferit în ceea ce priveşte plata taxelor judiciare de timbru şi a celorlalte taxe.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia din deciziile anterioare îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Rulmentul” – S.A. din Braşov în Dosarul nr. 797/2003 al Tribunalului Braşov – Secţia comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 martie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește