DECIZIE nr. 135 din 5 octombrie 1999

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedura civilă



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorDoina Suliman – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedura civilă, ridicată de Atanasia Oltenas, Nicolae Rădulescu şi Sara Rădulescu în Dosarul nr. 3.880/1998 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile Atanasia Oltenas, Nicolae Rădulescu, Sara Rădulescu şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public arata ca domeniile rezervate legii organice sunt expres şi limitativ reglementate de Constituţie, între care nu figurează dispoziţiile legale privind procedura civilă. De aceea, ţinând seama de jurisprudenta Curţii Constituţionale şi de faptul că nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acesteia, pune concluzii de respingere a excepţiei ridicate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Curtea Suprema de Justiţie – Secţia civilă, prin Încheierea din 23 aprilie 1999, pronunţată în Dosarul nr. 3.880/1998, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedura civilă, excepţie ridicată, prin avocat, de Atanasia Oltenas, Nicolae Rădulescu şi Sara Rădulescu într-o cauza ce are ca obiect recursul declarat împotriva Deciziei civile nr. 200/A din 25 septembrie 1998 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia civilă.În motivarea excepţiei se susţine ca Ordonanţa Guvernului nr. 13/1998 încalcă prevederile constituţionale, deoarece, pe de o parte, modifica o lege organică, asa cum este Codul de procedură civilă, iar pe de altă parte, pentru ca procedura astfel instituţia „este în măsura sa decada dintr-o cale de atac legală părţile din proces care fără cunoştinţa juridică nu înţeleg diferenţa dintre declararea caii de atac şi motivarea acesteia”.Exprimandu-şi opinia, în conformitate cu dispoziţiile art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, instanţa de judecată apreciază ca excepţia ridicată este neîntemeiată, Ordonanţa Guvernului nr. 13/1998 fiind constituţională.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia este neîntemeiată, invocand în acest sens jurisprudenta Curţii Constituţionale, concretizata în Decizia nr. 718 din 29 decembrie 1997 şi în Decizia nr. 61 din 20 aprilie 1999. În ceea ce priveşte motivul referitor la faptul ca părţile din proces "nu înţeleg diferenţa dintre declararea caii de atac şi motivarea acesteia", Guvernul considera ca aceasta nu este o problemă de constituţionalitate, ci una de cunoaştere şi de aplicare a legii.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Ordonanţa Guvernului nr. 13/1998 a fost adoptată în baza Legii nr. 221/1997 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi prin ea au fost aduse modificări şi completări dispoziţiilor Codului de procedura civilă referitoare la adoptarea şi motivarea hotărârilor instanţelor judecătoreşti, precum şi la exercitarea căilor ordinare de atac.Excepţia de neconstituţionalitate ce face obiectul prezentului dosar vizează întregul conţinut al acestei ordonanţe. Deşi autorii excepţiei nu precizează, din motivarea excepţiei rezultă, în mod evident, invocarea infrangerii prevederilor constituţionale ale art. 114 alin. (1), referitoare la faptul ca Guvernul poate emite ordonanţe numai în domenii care nu fac obiectul legilor organice, precum şi ale art. 24 alin. (1), care garantează dreptul la apărare.Examinând primul motiv de neconstituţionalitate, Curtea constata ca acesta este neîntemeiat, deoarece, potrivit Constituţiei din 1991, calificarea legilor ca fiind organice se face expres prin textele constituţionale, iar nu pe cale de interpretare. Din art. 72 alin. (3) din Constituţie, care prevede domeniile supuse reglementării prin lege organică, precum şi din celelalte texte constituţionale în care se specifică necesitatea adoptării de legi organice, nu rezultă ca reglementările relative la procedura civilă, în ansamblul lor, fac parte din domeniul legii organice. În acest sens Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 718 din 29 decembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 31 decembrie 1997, solutionand, în condiţiile art. 144 lit. a) din Constituţie, obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la unele dispoziţii ale Legii nr. 221/1997 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, precum şi Decizia nr. 61 din 20 aprilie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999, pronunţată în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie.Nici cel de-al doilea motiv de neconstituţionalitate invocat de autorii excepţiei nu poate fi reţinut, deoarece modificările şi completările aduse Codului de procedura civilă nu au nici o legătură cu dreptul la apărare şi nu ingradesc în nici un fel exercitarea acestui drept. Acestea nu ingradesc nici dreptul la exercitarea căilor de atac, oricare dintre părţile din proces, nemultumita de soluţia instanţei de judecată, putând exercita căile legale de atac după comunicarea hotărârii instanţei, motivele apelului sau ale recursului putând fi redactate după motivarea acesteia.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedura civilă, ridicată de Atanasia Oltenas, Nicolae Rădulescu şi Sara Rădulescu în Dosarul nr. 3.880/1998 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia civilă.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 octombrie 1999.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Doina Suliman––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește