DECIZIE nr. 135 din 3 aprilie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 294 din Codul de procedură civilă



Costica Bulai – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorAurelia Popa – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistent şefPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 294 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice Ramnicu Valcea în Dosarul nr. 2.679/2002 al Curţii de Apel Pitesti – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei personal şi asistat de avocat Voicu Zdrenghea, precum şi consilier juridic Corneliu Fratila pentru Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti.Reprezentantul autorului excepţiei de neconstituţionalitate solicita admiterea acesteia, întrucât apreciază ca perioada cuprinsă între 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, avută în vedere de legiuitor pentru acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice, nu corespunde realităţii istorice, ceea ce creează discriminare între diferite categorii de persoane cărora li se aplică legea.Reprezentantul Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti solicita respingerea excepţiei, deoarece prin dispoziţiile Legii nr. 189/2000 nu se încalcă, asa cum susţine autorul excepţiei, art. 16 alin. (1) din Constituţie şi nici art. 20-23 din aceasta.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, întrucât apreciază ca textele de lege criticate nu sunt contrare dispoziţiilor constituţionale invocate ca fiind incalcate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 25 septembrie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 2.679/2002, Curtea de Apel Pitesti – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 294 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice Ramnicu Valcea într-o cauza de contencios administrativ.În motivarea excepţiei se susţine ca prevederile art. 294 din Codul de procedură civilă sunt contrare art. 16 alin. (1) şi art. 21 din Constituţie, întrucât: în situaţia specială în care instanţa de apel retine cauza spre rejudecare în fond, dar fără a da posibilitatea părţii care a fost vătămată la instanţa de fond (a carei hotărâre a fost anulată tocmai pentru acest viciu) să-şi formuleze cererile pe care le considera necesare în apărarea sa, se produce o încălcare a egalităţii în drepturi a părţilor, prin aceea ca "cererea de chemare în garanţie pe care ar trebui sa o formuleze apelantul pârât ar fi considerată o cerere noua faţă de cadrul procesului de la instanţa de fond şi ar fi respinsă ca inadmisibila"; imposibilitatea formulării de cereri noi în aceasta faza procesuala limitează dreptul părţilor de a uza de acelaşi număr de cai de atac; ingradeste accesul la justiţie deoarece, în calea de atac a apelului, partea legal citata pentru o judecata în fond nu poate formula cereri noi.Curtea de Apel Pitesti – Secţia comercială şi de contencios administrativ considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arata ca interdicţia formulării de cereri noi direct în calea de atac a apelului operează pentru toate părţile din proces, ratiunea fiind ca o cerere a părţii să fie examinata de către instanţa la nivelul tuturor gradelor de jurisdicţie prevăzute de lege. Considera că nu este încălcat nici accesul la justiţie, deoarece imposibilitatea formulării de către părţi de cereri noi direct în apel "nu înseamnă că nu se poate formula acea cerere pe calea unei acţiuni separate".Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arata ca textul de lege criticat limitează efectul devolutiv al apelului, în temeiul regulii potrivit căreia apelul nu repune în discuţie decât ceea ce s-a judecat deja. Interdicţia ca în faza de judecată a apelului să se schimbe calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecata, precum şi de a se face cereri noi evoca totodată, ca limite, elementele constitutive ale autorităţii lucrului judecat şi nimic nu ingradeste posibilitatea părţilor în proces de a formula noi pretenţii pe calea unei acţiuni separate. Considera ca o asemenea reglementare nu restrânge exerciţiul unor drepturi sau libertăţi constituţionale, ci, dimpotriva, aceasta reprezintă o garanţie a aplicării riguroase a principiilor fundamentale ale procesului civil, a respectării drepturilor şi obligaţiilor procesuale ale părţilor. Procedura de soluţionare a apelului, precum şi întreaga procedura de judecată se întemeiază chiar pe dispoziţiile art. 125 alin. (3) din Constituţie, invocate ca fiind incalcate. În ceea ce priveşte contrarietatea cu art. 16 din Constituţie, arata ca "normele cuprinse în textul de lege criticat sunt aplicabile tuturor cauzelor de acest fel, precum şi tuturor părţilor din aceste cauze, în egala măsura".Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 294 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 294: "În apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecata şi nici nu se pot face cereri noi. Excepţiile de procedura şi alte asemenea mijloace de apărare nu sunt considerate cereri noi.Se vor putea cere însă dobânzi, rate, venituri ajunse la termen şi orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanţe. De asemenea, se va putea solicita compensaţia legală."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii de lege contravin art. 16 alin. (1) şi art. 21 din Constituţie, care prevăd:– Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";– Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea Constituţională retine ca, în esenta, critica referitoare la prevederile art. 294 din Codul de procedură civilă are în vedere faptul ca, în apel, nu pot fi formulate cereri noi, respectiv cereri de chemare în garanţie, ceea ce, în opinia autorului acesteia, ar contraveni art. 16 alin. (1) şi art. 21 din Constituţie.În legătură cu invocarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constata ca interdicţia introducerii unor cereri noi în apel, prevăzută de art. 294 din Codul de procedură civilă, este justificată de caracterul devolutiv al apelului, iar nu de calitatea părţilor, astfel ca aceasta soluţie legislativă nu are semnificatia încălcării principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Soluţia deriva din rolul instanţei de apel, şi anume acela de a examina regularitatea hotărârii primei instanţe cu privire la pretenţiile care au fost deduse în faţa sa. Nici faptul ca o parte a fost lipsită, la judecata în fond, de posibilitatea introducerii unei cereri de chemare în garanţie nu poate fi opus caracterului devolutiv al apelului, deoarece o asemenea cerere poate forma obiectul unui litigiu de sine statator, fără ca prin aceasta să fie afectată egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice.În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la încălcarea prin textul de lege criticat a dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, Curtea constata, de asemenea, ca interdicţia introducerii de cereri noi în apel nu ingradeste accesul liber la justiţie, întrucât nimic nu împiedica părţile în proces sa formuleze noi pretenţii pe calea unei alte acţiuni civile.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 294 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice Ramnicu Valcea în Dosarul nr. 2.679/2002 al Curţii de Apel Pitesti – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 aprilie 2003.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. COSTICA BULAIMagistrat-asistent şef,Gabriela Dragomirescu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește