DECIZIE nr. 133 din 25 februarie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 şi art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002



Acsinte Gaspar – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 şi 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Consiliul Local al Municipiului Braşov în Dosarul nr. 5.235/62/2008 al Tribunalului Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ. În acelaşi dosar al instanţei de judecată a fost ridicată de către Gabriela Urse şi Radu Jica şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale „art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale”.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent informează Curtea Constituţională asupra faptului că partea Iulian Mara a transmis la dosarul cauzei note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei. Arată că asupra dispoziţiilor art. 14 şi 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin deciziile nr. 1.211/2008, respectiv nr. 1.419/2009, în sensul stabilirii constituţionalităţii acestor texte de lege. Cât priveşte prevederile art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, susţine că acestea nu încalcă normele constituţionale invocate, deoarece, în esenţă, în sistemul electoral românesc, la alegerile locale, electoratul vizează prin votul acordat un anumit partid politic, reprezentat de o persoană aflată pe liste, şi nu exclusiv acea persoană.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 19 mai 2009, pronunţată în Dosarul nr. 5.235/62/2008, Tribunalul Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 şi art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 33 din Legea administraţiei publice locale, nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale „art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale”.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Consiliul Local al Municipiului Braşov, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 14 şi 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, respectiv de Gabriela Urse şi Radu Jica, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale „art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale”, în cadrul unei acţiuni de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act al autorităţilor publice locale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, autorul acesteia susţine că sunt încălcate prevederile art. 21, art. 24 alin. (1), art. 129 şi art. 1 alin. (3) şi (4) din Constituţie. Aceasta deoarece textul criticat pune părţile în situaţia de a promova calea de atac a recursului în termen de 5 zile de la pronunţarea hotărârii, fără a cunoaşte considerentele acesteia, iar pe de altă parte, oferă persoanei vătămate un instrument juridic care îi permite prelungirea în mod nejustificat a unui eventual proces şi creează incertitudini cu privire la legalitatea unui act administrativ, în condiţiile în care principiul separaţiei puterilor în stat înseamnă că „actele puterii executive nu trebuie cenzurate pe calea contenciosului administrativ.” Dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004 contravin, în opinia autorului aceleiaşi excepţii, prevederilor art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (2), art. 45 şi 135 din Constituţie, deoarece, prin suspendarea executării unui act administrativ unilateral, fără niciun criteriu legal, este favorizat solicitantul acestei cereri şi sunt încălcate astfel drepturile şi garanţiile procesuale ale părţilor.Autorii excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale „art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale” susţin că aceste texte încalcă dreptul de vot şi dreptul de a fi ales, consacrate de art. 36 şi 37 din Constituţie, prin trăsătura comună acestora, constând în obligaţia ca partidul politic sau alianţa politică pe ale cărei liste a candidat un consilier local să confirme apartenenţa acestuia la respectiva formaţiune politică pentru ocuparea mandatului vacant de consilier local. Dreptul de a fi ales pe care îl are orice supleant depinde astfel de existenţa unei confirmări a partidului, ulterioare încheierii procesului electoral, făcând ca de pe lista cu candidaţi ai unui partid politic să fie eliminat numele unui supleant, chiar dacă acesta este încă membru al acelui partid şi indiferent de opţiunea politică a electoratului exprimată în cadrul scrutinului uninominal.Tribunalul Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, fiind invocate în acest sens deciziile nr. 939/2006 şi nr. 419/2009 ale Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 14 şi 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin art. I pct. 20-22 din Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, precum şi ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002. Textele de lege criticate au următoarea redactare:– Art. 14 şi art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004:– Art. 14. – Suspendarea executării actului: "(1) În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fără nicio formalitate.(2) Instanţa soluţionează cererea de suspendare, de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor. … (3) Când în cauză este un interes public major, de natură a perturba grav funcţionarea unui serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusă şi de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător. … (4) Hotărârea prin care se pronunţă suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare. … (5) În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu acelaşi conţinut ca şi cel suspendat de către instanţă, acesta este suspendat de drept, în acest caz nu este obligatorie plângerea prealabilă. … (6) Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleaşi motive. … (7) Suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării."; … – Art. 15. – Solicitarea suspendării prin acţiunea principală: "(1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, şi prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acţiunea principală sau printr-o acţiune separată, până la soluţionarea acţiunii în fond.(2) Dispoziţiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător. … (3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea. … (4) În ipoteza admiterii acţiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condiţiile art. 14, se prelungeşte de drept până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1)." … – Art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001: „În cazul în care consilierul local declarat ales renunţă la mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul, se supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianţei politice sau a alianţei electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele şi alianţele politice confirmă în scris apartenenţa la partid. În cazul în care locurile rămase vacante nu pot fi completate cu supleanţi, conform legii, iar numărul de consilieri locali se reduce sub jumătate plus unu, se vor organiza alegeri parţiale pentru completare, în termen de 90 de zile.”– Art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale: „(9) Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanţă a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau, după caz, alianţele politice ori alianţele electorale pe listele cărora au candidat supleanţii confirmă în scris, sub semnătura conducerilor judeţene ale partidelor politice, respectiv ale acelor partide politice care au constituit alianţe politice sau alianţe electorale, că supleanţii fac parte din partidul politic respectiv ori din unul dintre partidele politice care au constituit alianţele politice sau alianţele electorale, după caz.”– Art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale: "(5) Consilierii care refuză să depună jurământul sunt consideraţi demisionaţi de drept, fapt care se consemnează în procesul-verbal al şedinţei. În acest caz se va supune validării mandatul primului supleant de pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele politice şi alianţele politice confirmă în scris apartenenţa la partid a consilierului în cauză."Textele din Constituţie pretins a fi încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (3) şi (4) privind principiile generale de organizare a statului român, respectiv principiul separaţiei puterilor în stat, ale art. 16 alin. (2) potrivit cărora "Nimeni nu este mai presus de lege", art. 21 – Accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, art. 36 – Dreptul de vot, art. 37 – Dreptul de a fi ales, art. 45 – Libertatea economică, art. 129 – Folosirea căilor de atac şi ale art. 135 – Economia, precum şi cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la accesul la instanţă şi dreptul la un proces echitabil.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată următoarele:În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, se observă că autorul acesteia se raportează, în critica formulată, la o redactare veche, anterioară modificărilor introduse prin Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Astfel, textul de lege este neconstituţional, în opinia sa, deoarece pune părţile în situaţia de a promova calea de atac a recursului în termen de 5 zile de la pronunţarea hotărârii, fără a cunoaşte considerentele acesteia. Or, în actuala redactare, dispoziţiile art. 14 alin. (4) prevăd că „Hotărârea prin care se pronunţă suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare”.Deoarece în prezent textul de lege atacat nu mai reglementează soluţia juridică criticată de autorul excepţiei, Curtea constată că aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, deoarece instanţa de contencios constituţional examinează numai texte de lege în vigoare, nu şi redactări vechi, abrogate ale acestora.Dispoziţiile art. 15 din acelaşi act normativ, de asemenea criticate, au mai constituit obiect al controlului exercitat de Curtea Constituţională. Prin Decizia nr. 8 din 15 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 6 februarie 2008, şi Decizia nr. 673 din 10 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 20 noiembrie 2006, Curtea, pentru argumentele acolo reţinute, a statuat că aceste prevederi nu contravin normelor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil, invocate şi în prezenta cauză.Cu privire la dispoziţiile art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, Curtea a pronunţat Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, şi Decizia nr. 1.419 din 5 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 23 decembrie 2009. Respingând excepţiile de neconstituţionalitate, aceasta a reţinut, în esenţă, că „Opţiunea politică exprimată de alegători în cazul scrutinului pe listă nu vizează candidatul, ci partidul politic”, astfel că nu a putut fi reţinută critica referitoare la nerespectarea dreptului de a fi ales.Având în vedere că şi dispoziţiile art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, sunt criticate din aceeaşi perspectivă a încălcării dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, consacrate de art. 36 şi 37 din Constituţie, Curtea apreciază că argumentele reţinute în deciziile mai sus menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă şi, în consecinţă, urmează să respingă excepţia ca neîntemeiată.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, invocată de Consiliul Local al Municipiului Braşov în Dosarul nr. 5.235/62/2008 al Tribunalului Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, excepţie ridicată de Gabriela Urse şi Radu Jica în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe de judecată.2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie invocată de Consiliul Local al Municipiului Braşov în Dosarul nr. 5.235/62/2008 al Tribunalului Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 februarie 2010.PREŞEDINTE,ACSINTE GASPARMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește