DECIZIE nr. 133 din 23 iunie 2005

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale din 21 iunie 2005, având drept obiect Metodologia privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale şi tabelul cuprinzând remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi de autor



Având în vedere dispoziţiile art. 123^1 alin. 1 lit. d) şi ale art. 131^2 alin. (8) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare,în baza prevederilor art. 2 alin. (2) şi ale art. 6 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 758/2003 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor şi a corpului de arbitri şi ale Hotărârii Guvernului nr. 210/2000 privind numirea în funcţia de director general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite următoarea decizie: + 
Articolul 1Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Hotărârea arbitrală din 21 iunie 2005, având drept obiect Metodologia privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale şi tabelul cuprinzând remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi de autor, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie. + 
Articolul 2Prezenta decizie intră în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.Directorul General al Oficiului Românpentru Drepturile de Autor,Rodica PârvuBucureşti, 23 iunie 2005.Nr. 133. + 
Anexa OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTORCOMPLETUL DE MEDIEREHOTĂRÂREA ARBITRALĂdin 21 iunie 2005Completul constituit din:Flavius Baias – arbitruLucian Belcea – arbitruGheorghe Gheorghiu – arbitruErnest Popovici – arbitruMihai Tănăsescu – arbitruPe rol fiind soluţionarea cererii de mediere formulate de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România Asociaţia pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA), cu sediul în municipiul Bucureşti, Calea Victoriei nr. 141, sectorul 1, în contradictoriu cu Societatea Română de Televiziune (SRTV), cu sediul în municipiul Bucureşti, Calea Dorobanţilor nr. 191, sectorul 1, şi Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), cu sediul în municipiul Bucureşti, intr. Victor Eftimiu nr. 5ţ7, et. 9, ap. 58, sectorul 1.Medierea s-a desfăşurat la termenele din 10 mai 2005, 17 mai 2005 şi 23 mai 2005 la care au fost depuse înscrisuri şi au avut loc dezbateri privind metodologia şi tabelele, aspecte consemnate în procesele-verbale încheiate şi aflate la dosarul de mediere, dezbaterile fiind încheiate la 23 mai 2005, când părţile au formulat concluzii pe fond şi au depus note scrise.La termenul din 23 mai 2005 ORDA a precizat că va depune un punct de vedere consultativ în termen de două zile, arbitrii primindu-l la data de 27 mai 2005.Completul de arbitri, având nevoie de timp pentru a delibera, a decis ca pronunţarea să aibă loc la data de 30 mai 2005 şi apoi a solicitat prelungirea termenului la 21 iunie 2005, pronunţând următoarea hotărâre:COMPLETUL DE MEDIERE,asupra procedurii de mediere de faţă, constată următoarele:Prin Cererea înregistrată la Oficiul Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) sub nr. 251 din 1 aprilie 2005, petenta Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia pentru Drepturi de Autor – UCMR-ADA, organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor din domeniul muzical, înfiinţat prin Decizia directorului general al ORDA nr. 3/1997, membră a comisiei de negociere constituită prin Decizia directorului general al ORDA nr. 58/2005, a solicitat iniţierea procedurii de mediere cu privire la stabilirea formei unice a metodologiei şi tabelelor privind remuneraţia datorată de utilizatorii de opere muzicale titularilor de drepturi patrimoniale de autor pentru utilizarea operelor muzicale în activitatea de radiodifuzare.Petenta a indicat în cerere celelalte părţi care urmează să fie convocate la procedura de mediere, respectiv intimatele Societatea Română de Televiziune – SRTV şi Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale – ARCA.Totodată petenta UCMR-ADA a solicitat ORDA să procedeze la convocarea părţilor în vederea desemnării, prin tragere la sorţi, a completului arbitral.În susţinerea cererii, petenta a anexat Decizia directorului general al ORDA nr. 58/2005, rezervându-şi dreptul de a formula precizări şi apărări şi de a administra probe după constituirea completului de mediere.În drept, cererea a fost motivată în baza art. 131^2 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare.La data de 11 aprilie 2005 părţile au fost convocate de către ORDA pentru desemnarea, prin tragere la sorţi, a completului de mediere format din 5 arbitri titulari şi 3 arbitri de rezervă, dintre cei menţionaţi în Hotărârea Guvernului nr. 1.287/2002 privind numirea membrilor corpului de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturi de Autor, constituindu-se completul de mediere.Reprezentanţii utilizatorilor au solicitat un complet de mediere unic pentru cele două comisii privind negocierea metodologiei având ca obiect radiodifuzarea operelor muzicale, reprezentanţii UCMR-ADA nefiind de acord cu propunerea utilizatorilor.La data de 21 aprilie 2005, părţile şi arbitrii au fost convocaţi la sediul ORDA, unde s-a stabilit completul de mediere, onorariul, primul termen şi locul medierii, procedându-se la informarea părţilor cu privire la aceste aspecte.I. Propunerea UCMR-ADA de metodologie privind utilizarea, prin radiodifuzare, a operelor muzicale de către organismele de televiziune şi remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autorLa data de 21 aprilie 2005 petenta UCMR-ADA a depus la dosarul de mediere propunerea de metodologie privind utilizarea, prin radiodifuzare, a operelor muzicale de către organismele de televiziune şi remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor, precum şi înscrisuri doveditoare, respectiv: precizare cuprinzând prezentarea divergenţei din metodologia supusă medierii, tabel de calcul al remuneraţiei, iar la data de 10 mai 2005 petenta a mai depus exemple din practica europeană privind tarifele şi baza de calcul a remuneraţiei, precum şi precizări asupra remuneraţiei.Petenta explicitează în scris că principala divergenţă priveşte obligaţia de plată a drepturilor patrimoniale de autor de către utilizatorii de opere muzicale, propunând să se determine, prin aplicarea la baza de calcul, a unor procente diferenţiate, în funcţie de ponderea muzicii în activitatea de radiodifuzare, iar baza de calcul asupra căreia urmează a se aplică procentele să se determine prin aplicarea procentului reprezentând ponderea utilizării operelor muzicale în activitatea de radiodifuzare asupra veniturilor obţinute de utilizator din activitatea de radiodifuzare, fără a se situa sub suma forfetară de 30.000.000 lei trimestrial. Remuneraţia urmează a fi plătită până la data de 25 a lunii următoare expirării trimestrului pentru care este datorată, dată la care se transmite şi baza de calcul a remuneraţiei, iar UCMR-ADA are dreptul de a solicita informaţii şi documente justificative privind baza de calcul stabilită; de asemenea, UCMR-ADA solicită ca, în situaţia în care utilizatorul foloseşte operele muzicale prin asociere în participaţiune sau altă formă de asociere legală, la determinarea bazei de calcul se va ţine seama şi de veniturile obţinute de toţi asociaţii. Pentru determinarea bazei de calcul se vor avea în vedere şi veniturile obţinute de societăţile de intermediere a serviciilor de publicitate afiliate utilizatorilor, înţelegându-se prin afiliat orice persoană juridică la care, direct sau prin persoane interpuse, sunt acţionari/asociaţi utilizatorii şi/sau asociaţii/acţionarii săi. În fine, se propune stabilirea de penalităţi de 0,05% pe zi de întârziere a plăţii remuneraţiei, iar, pentru utilizarea operelor muzicale înainte de încheierea contractului de licenţă neexclusivă cu organismul de gestiune colectivă, utilizatorii urmează a plăti despăgubiri reprezentând triplul remuneraţiilor prevăzute în metodologia propusă de UCMR-ADA.Petenta a precizat că negocierile în cadrul comisiei desemnate prin Decizia directorului general al ORDA nr. 58/2005 au eşuat ca urmare a interpretării greşite pe care utilizatorii o dau dispoziţiilor art. 131^1 alin. (2) şi alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.În opinia petentei remuneraţiile procentuale pentru drepturile de autor, datorate de aceeaşi categorie de utilizatori, trebuie să fie cuprinse între 1% şi 10%, raportate la veniturile obţinute de utilizatori din activitatea care utilizează repertoriul, în cazul de faţă raportate la veniturile din activitatea de radiodifuzare (de televiziune), iar modalitatea de diferenţiere a remuneraţiei se justifică prin ponderea diferită de utilizare a muzicii în activitatea de radiodifuzare. Pentru acest motiv art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că modalitate de calcul al remuneraţiilor stabilirea unor procente negociate ce se aplică asupra unei părţi din veniturile utilizatorilor din activitatea de radiodifuzare (de televiziune), corespunzătoare ponderii utilizării repertoriului protejat în activitatea de radiodifuzare.Petenta a criticat punctul de vedere al reprezentanţilor utilizatorilor potrivit căruia remuneraţia la care sunt îndreptăţiţi titularii drepturilor de autor trebuie să se încadreze procentual între 1% şi 10%, însă nu din veniturile din activitatea de radiodifuzare (televiziune), ci numai dintr-o parte a activităţii, cea care utilizează repertoriul, calculată prin ponderare, criteriu care nu a fost definit de utilizatori, iar remuneraţiile datorate titularilor de drepturi ar urma să se situeze între minimum 0,12% şi maximum 1,2%, ceea ce apare ca inechitabil în condiţiile în care, potrivit rapoartelor comunicate anterior de organismele de radiodifuziune, ponderea utilizării repertoriului muzical protejat se situează în jurul a 12%.Propunerea utilizatorilor de aplicare a unui procent de 2% la acea parte a veniturilor corespunzătoare ponderii utilizării repertoriului muzical în activitatea de radiodifuzare (televiziune), reprezentând, în condiţiile art. 131^1 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, mai puţin de 0,24% din veniturile obţinute de utilizatori din activitatea de radiodifuzare (televiziune), contravine dispoziţiilor legale, care recunosc şi garantează un minim de 1%.Petenta a mai arătat că dreptul patrimonial de autor la remuneraţie este recunoscut şi garantat de Legea nr. 8/1996, modificată şi completată [art. 1 alin. (1) şi art. 131^1 alin. (2)], precum şi de art. 44 din Constituţia României, republicată, şi de art. 1 din Primul Protocol adiţional la CEDO ca fiind o formă a dreptului de proprietate şi ar fi grav încălcat dacă se admite interpretarea pe care utilizatorii o dau art. 131^1 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.Totodată petenta a subliniat faptul că acest nivel al remuneraţiei s-ar situa mult sub cel practicat în statele Uniunii Europene, arătând, prin analogie, că remuneraţia maximă de 1,5% din totalul veniturilor obţinute din activitatea de retransmitere prin cablu a serviciilor de programe a fost aspru criticată de organismele Uniunii Europene, existând un proiect de lege de modificare a acesteia. De asemenea, UCMR-ADA a anexat un exemplu de calcul al remuneraţiei conform metodologiei propuse, pentru a demonstra conformitatea cu prevederile legale în vigoare.Metodologia urmează a fi valabilă timp de 3 ani de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, fără posibilitate de modificare în această perioadă, în afară de cazul în care o modificare legislativă impune acest lucru, iar remuneraţiile stabilite în sumă forfetară pot fi modificate anual, prin reactualizarea cu rata inflaţiei, în conformitate cu dispoziţiile art. 131^4 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.II. Propunerea RTV/ARCA de metodologie privind remuneraţia pentru titularii de drepturi de autor prin radiodifuzarea operelor muzicale de către organismele de televiziune prin gestiune colectivă obligatorieIntimatele SRTV şi ARCA au depus o propunere de metodologie, precum şi precizări asupra punctelor de divergenţă şi înscrisuri doveditoare: Metodologie privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora de către organismele de radiodifuziune şi de televiziune prin gestiune colectivă obligatorie, Metodologie privind utilizarea de opere cinematografice audiovizuale de către organismele de televiziune; doctrină şi exemple din practica europeană.Principalele puncte din propunerea SRTV/ARCA, asupra cărora părţile au poziţii divergente, sunt următoarele:Intimatele au susţinut faptul că se impune definirea noţiunii de repertoriu protejat pentru utilizarea căruia titularii drepturilor de autor sunt îndreptăţiţi la plata remuneraţiei, în raport cu prevederile Legii nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că aceasta se circumscrie îndeplinirii cumulative a două condiţii, respectiv: drepturile de autor să se afle în cadrul termenelor de protecţie legală şi opera să fi fost anterior adusă la cunoştinţă publică, pe de altă parte. În acest sens, se justifică şi prevederile art. 5 din propunerea de metodologie a SRTV şi ARCA, instituind obligaţia UCMR-ADA de a pune la dispoziţie utilizatorilor, prin intermediul ORDA, repertoriul protejat, nefiind avute în vedere la calculul remuneraţiei operele pentru care termenul de protecţie legală s-a împlinit.În ceea ce priveşte procentul de 2% propus la negocierile din cadrul comisiei şi menţinut în procedura de mediere, acesta se justifică prin faptul că utilizatorii au obligaţia de a plăti remuneraţii pentru drepturile de autor către 3 organisme de gestiune colectivă: DACIN SARA, COPY RO, UCMR-ADA, iar tariful procentual prevăzut de lege, de maximum 10%, urmează a se împărţi în funcţie de diferitele categorii de drepturi, existând posibilitatea ca în viitor să apară şi organisme de gestiune colectivă noi, astfel încât se justifică menţinerea unei limite până la atingerea maximului legal. De altfel, acest procent de 2% a fost practicat şi anterior, singura noutate introdusă de legiuitor fiind, în opinia intimatelor, criteriul ponderării utilizării.SRTV şi ARCA au criticat pentru motive de nelegalitate modul de stabilire a procentelor de către UCMR-ADA în varianta sa de metodologie, avându-se în vedere că aceasta nu porneşte de la maximul de 10% prevăzut de lege pentru toate organismele de gestiune colectivă, ci de la unul de 13,5% peste maximul legal, ajungând la un minim care, de asemenea, se situează peste cel legal, respectiv de 4%. Poziţia UCMR-ADA s-a modificat nejustificat în timpul negocierilor, în sensul creşterii procentelor revendicate, pe motiv că modificarea legislativă nu putea conduce la o diminuare a veniturilor acestui organism de gestiune colectivă. Or, modificarea a avut drept scop armonizarea Legii nr. 8/1996 cu prevederile Tratatului OMPI privind interpretările, execuţiile şi fonogramele, precum şi cu directivele CEE 29/2001 şi 92/100, urmărindu-se tocmai eliminarea inconvenientului prezentat de lege în forma anterioară, prin lipsa unei diferenţieri între utilizatorii cu ponderi diferite de utilizare a repertoriului în raport cu totalitatea programelor. În consecinţă, procentele nu se mai raportează la „totalitatea veniturilor brute”, cum se întâmpla în reglementarea anterioară (art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 769/1999), ci la „acea parte a veniturilor corespunzătoare ponderii utilizării repertoriului protejat” [art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare].În consecinţă, intimatele consideră că procentele nu se aplică la totalitatea veniturilor obţinute de utilizatori din activitatea de radiodifuzare, ci la acea parte a veniturilor, corespunzătoare ponderii utilizării, în caz contrar ajungându-se la o îmbogăţire fără just temei, atâta vreme cât la realizarea veniturilor brute contribuie şi alte emisiuni şi programe decât cele care utilizează opere muzicale.Acceptarea sistemului de calcul propus de UCMR-ADA ar conduce la epuizarea plafonului maxim de 10% prevăzut de lege, anulându-se tocmai criteriul ponderării introdus de modificarea legislativă.În ceea ce priveşte baza de calcul, intimatele au susţinut că aceasta se constituie prin aplicarea ponderii utilizării (exprimată procentual din timpul total de emisie) la veniturile obţinute de utilizatori din activitatea în care utilizează repertoriul muzical protejat, din care se scad: TVA, taxa pentru publicitatea la băuturi alcoolice, contribuţia la fondul naţional cinematografic şi orice taxe similare către bugetul de stat sau local, ce ar putea fi introduse ulterior, iar în cazul SRTV, şi alocaţiile bugetare, la veniturile astfel calculate urmând a se aplică procentul de 2%. În acest fel procentul stabilit va fi raportat la veniturile obţinute de utilizatori din activitatea care utilizează repertoriul, ceea ce conduce la o proporţionalitate între aportul utilizării operelor muzicale şi veniturile obţinute, identificate prin criteriul ponderii utilizării operelor, ca un corectiv impus de lege la totalitatea veniturilor obţinute prin radiodifuzare.Acceptarea variantei UCMR-ADA conduce, în opinia intimatelor, la anularea criteriului ponderării, stabilit de lege, aplicându-se în fapt tocmai reglementarea anterioară (Hotărârea Guvernului nr. 769/1999), rezultat pe care legiuitorul nu l-a urmărit. De altfel, intimatele precizează că procentele stabilite la alin. (2) al art. 131^1 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, sunt procente ale tarifelor, iar nu ale remuneraţiei, fiind singurele procente negociabile conform legii, avându-se în vedere şi dispoziţiile alin. (4) ale aceluiaşi text de lege.Din ponderea utilizării repertoriului, SRTV şi ARCA apreciază că se impune deducerea proporţiei utilizărilor pe bază de contracte directe cu titularii de drepturi, avându-se în vedere că există asemenea contracte încheiate anterior modificării Legii nr. 8/1996 prin Legea nr. 285/2004, contracte care se află în derulare, precum şi faptul că, potrivit Directivei CEE şi Tratatului OMPI privind interpretările, execuţiile şi fonogramele, ratificat de România prin Legea nr. 206/2000, gestiunea colectivă este obligatorie numai în ceea ce priveşte retransmiterea prin cablu şi remuneraţia unică echitabilă privind fonogramele. Intimatele mai precizează că reprezentarea obligatorie, în condiţiile art. 123^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, contravine principiului constituţional al libertăţii de asociere.De altfel, această bază de calcul a fost acceptată de către celelalte organisme de gestiune colectivă, respectiv DACIN-SARA, precum şi de organismele de gestiune colectivă din materia drepturilor conexe, UPFR şi CREDIDAM, intimatele anexând protocoalele convenite, care urmau să fie publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.Intimatele consideră inacceptabilă solicitarea petentei de a se include în baza de calcul şi veniturile obţinute de societăţile de intermediere a serviciilor de publicitate, inclusiv în cazul în care există o asociere în participaţiune, ca fiind contrare legii care prevede că se au în vedere numai veniturile utilizatorilor, nu şi ale unor terţi. În acest sens, intimatele au depus precizări anterior termenului din 10 mai 2005.SRTV şi ARCA au criticat, de asemenea, stabilirea unei remuneraţii forfetare minime de 30.000.000 lei trimestrial, avându-se în vedere dispoziţiile art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd că tarifele pot fi forfetare sau procentuale, fiind exclusă o soluţie care să utilizeze ambele forme, dar şi faptul că unele organisme de televiziune private realizează venituri în raport cu care această sumă echivalează cu încălcarea limitei procentuale prevăzute de lege, de 1%. În ceea ce priveşte SRTV, stabilirea unei sume forfetare contravine principiului justificării utilizării banilor publici, care impune inclusiv adoptarea unei formule legale şi coerente de calcul al remuneraţiei procentuale.În condiţiile în care utilizatorul nu realizează venituri, calculul remuneraţiei se raportează la cheltuielile ocazionate de utilizare, ceea ce corespunde art. 131^1 alin. (2) teza finală din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.Scadenţa obligaţiei de plată a remuneraţiei propusă de UCMR-ADA este acceptată de intimate, stabilindu-se data de 25 a primei luni următoare trimestrului pentru care aceasta este datorată, dată la care se va remite organismului de gestiune colectivă şi baza de calcul a sumelor virate. De asemenea, intimatele acceptă varianta UCMR-ADA privind transmiterea până la această dată a unui raport privind utilizarea operelor muzicale în trimestrul precedent.Art. 7 din varianta de metodologie UCMR-ADA se regăseşte în propunerea SRTV/ARCA, cu două amendamente, respectiv: solicitarea de informaţii trebuie să privească exclusiv documentele care au stat la baza determinării bazei de calcul în trimestrul pentru care s-a efectuat plata, iar nu orice documente ale utilizatorilor, pe de o parte, iar, pe de altă parte, pentru a elimina eventualele suspiciuni, utilizatorii conferă organismului de gestiune colectivă dreptul de a solicita, în instanţă, expertizarea contabilă a întregii gestiuni financiar-contabile a utilizatorilor.Penalităţile de întârziere la plată trebuie stabilite, în opinia intimatelor, la cuantumul dobânzii legale, potrivit dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2000.Metodologia poate fi modificată numai după 3 ani de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, în afară de cazul în care o modificare legislativă impune acest lucru, caz în care se va proceda la renegociere. Intimatele consideră inacceptabile prevederile art. 15 din propunerea UCMR-ADA, în sensul modificării anuale a metodologiilor stabilite în formă forfetară de către organismul de gestiune colectivă, prin actualizare cu rata inflaţiei, avându-se în vedere criticile anterioare cu privire la stabilirea remuneraţiei în formă forfetară.Totodată SRTV/ARCA solicită prevederea în metodologii a reducerilor la plata remuneraţiei datorate (art. 11), apreciind că aceasta este conformă cu art. 131^2 alin. (8) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.La termenul din 23 mai 2005 părţile au formulat concluzii şi au depus note scrise.UCMR-ADA a solicitat admiterea cererii de mediere, astfel cum a fost precizată, şi pronunţarea unei hotărâri arbitrale care să cuprindă forma finală a metodologiei supuse medierii. Petenta UCMR-ADA a precizat că se impune acceptarea denumirii metodologiei astfel cum a fost stabilită prin Decizia directorului general al ORDA nr. 58/2005, necontestată de părţi şi pe care acestea nu o pot modifica în procedura de negociere sau mediere, respectiv Metodologie privind remuneraţia datorată titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor muzicale de către organismele de televiziune.Petenta a susţinut admiterea propunerii sale în ceea ce priveşte art. 2 şi 3, arătând că, potrivit art. 123^1 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul dreptului de radiodifuzare a operelor muzicale, gestiunea colectivă este obligatorie, fiind exclusă posibilitatea gestiunii individuale a acestui drept, astfel încât în cadrul medierii nu sunt incidente dispoziţiile art. 131^1 alin. (1) lit. c), d) şi e), întrucât gestiunea colectivă se face pentru toate operele muzicale protejate şi aduse anterior la cunoştinţă publică. Faţă de aceste aspecte, sunt irelevante contractele încheiate de utilizatori cu titularii de drepturi, avându-se în vedere şi dispoziţiile art. 38 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.UCMR-ADA a invocat şi documentele relevante privind aderarea României la Uniunea Europeană, care impun armonizarea legislaţiilor statelor membre şi eliminarea diferenţelor de tratament, care prejudiciază libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor. Acestea, coroborate cu dispoziţiile art. 131^1 alin. (1) lit. f) şi alin. (2) din legea modificată, precum şi cu raportul Camerei Deputaţilor asupra proiectului legii de modificare a Legii nr. 8/1996, în care se arată că legiuitorul nu a urmărit să diminueze drepturile titularilor, impun ca remuneraţia să se determine prin aplicarea unui procent negociat între minimul de 1% şi maximul de 10% prevăzute de lege la veniturile obţinute de utilizatori din activitatea de televiziune (radiodifuzare). Remuneraţia prevăzută în metodologia propusă de UCMR-ADA se încadrează în aceste limite şi corespunde prevederilor legale.Petenta a pus concluzii de admitere a propunerilor sale în privinţa formulării art. 1 din metodologie, arătând că nu se impune precizarea expresă a criteriilor de includere a operelor în repertoriul protejat, faţă de aspectul că acestea au fost clarificate de legiuitor şi nu necesită a fi interpretate sau reluate de părţi în mod expres, pentru a fi aplicabilă sintagma "repertoriu determinat", soluţia contrară putând genera o interpretare restrictivă, în sensul unui repertoriu invariabil, or repertoriul UCMR-ADA se modifică permanent. În plus, prin efectul legii, organismul de gestiune îi reprezintă pe toţi titularii de drepturi de autor din domeniul muzical.UCMR-ADA a solicitat admiterea propunerii sale în ceea ce priveşte art. 4 din metodologie, ca fiind conformă prevederilor legale. Remuneraţia titularilor de drepturi de autor nu trebuie să fie derizorie, iar tariful forfetar nu trebuie să corespundă unui tarif procentual, cele două tipuri de tarife propuse nefiind incompatibile atâta vreme cât tariful forfetar este de aplicare subsidiară.UCMR-ADA a solicitat admiterea propunerii sale în ceea ce priveşte art. 5 din metodologie, referitor la termenul de plată al remuneraţiei, termen acceptat de utilizatori, odată cu plata remuneraţiei urmând a se transmite şi baza de calcul a acesteia, care trebuie să fie însoţită de adresa de înaintare, purtând numele reprezentantului legal, semnătura şi ştampila utilizatorului.Petenta a cerut şi admiterea propunerii sale referitoare la comunicarea de informaţii, precizând în ce constau acestea, solicitând totodată indicarea fiecărei emisiuni în care sunt utilizate operele, precum şi a orei de difuzare.De asemenea, a solicitat şi transmiterea altor documente cuprinzând informaţii despre denumirea operelor, autorul, durata şi perioada de utilizare, toate acestea influenţând direct cuantumul şi repartizarea remuneraţiilor între titularii de drepturi. Petenta a criticat ca neviabilă şi costisitoare auditarea propusă de intimate, precum şi sub aspectul determinării persoanei auditorului.În ceea ce priveşte raportarea la veniturile obţinute din asocierea în participaţiune, petenta a apreciat că se impune admiterea acesteia, atâta vreme cât această practică este uzuală şi conduce la eludarea plăţii drepturilor de autor, aceleaşi considerente fiind valabile şi în ceea ce priveşte activitatea societăţilor afiliate.Petenta a cerut admiterea obligării la plata penalităţilor de întârziere în cuantumul propus la art. 11, nefiind vorba despre dobânzi legale.Referitor la art. 12, petenta a arătat că se impune monitorizarea activităţii de radiodifuzare a utilizatorilor pentru a verifica şi a determina ponderea reală, iar propunerea de la art. 13 se justifică, fiind vorba despre stabilirea întinderii prejudiciului cauzat potrivit art. 139 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.Cu referire la propunerile de articole noi, formulate de intimate, UCMR-ADA a cerut respingerea acestora, pentru argumentele redate anterior. SRTV şi ARCA au pus concluzii de respingere a propunerii UCMR-ADA, cu motivarea că aceasta excedează prevederilor legale.În acest sens, pct. 8 şi 9 includ în baza de calcul şi venituri obţinute de către un asociat în participaţiune al utilizatorului şi chiar de societăţile de intermediere afiliate acestuia, ceea ce contravine legii, care dispune la art. 131^1 alin. (2) şi (4) că singurii obligaţi la plata remuneraţiei sunt utilizatorii, iar nu terţii cu care aceştia intră în raporturi juridice, înţelegându-se prin utilizator titularul unei licenţe audiovizuale, în sensul Legii audiovizualului nr. 504/2002, care de altfel interzice operarea şi exploatarea licenţelor audiovizuale de către alte persoane decât deţinătorii de drept ai acestora.În consecinţă, în vreme ce veniturile obţinute de organismul de radiodifuziune din aceste raporturi contractuale se includ în baza de calcul a remuneraţiei, nu pot fi incluse şi veniturile obţinute de terţii care nu au calitatea de radiodifuzor.În ceea ce priveşte pct. 13 din propunerea de metodologie, acesta nu poate fi primit atâta vreme cât art. 139 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că numai instanţele judecătoreşti, la solicitarea titularului de drepturi, pot constata încălcarea acestora şi dispune obligarea la despăgubiri constând în acoperirea prejudiciului cauzat, calculat potrivit normelor legale, iar în cazul în care prejudiciul nu poate fi astfel determinat, la plata de despăgubiri egale cu triplul remuneraţiilor care ar fi fost datorate pentru respectivul tip de utilizare. Or, nu se poate admite ca UCMR-ADA să se substituie instanţei judecătoreşti.Intimatele au arătat că opoziţia UCMR-ADA la utilizarea sintagmei "repertoriu protejat şi determinat" este neîntemeiată şi contrară legii, întrucât acest repertoriu este întotdeauna determinat prin termenul de protecţie de 70 de ani, prevăzut de lege, şi prin faptul că se cunoaşte data creării operei. Pentru utilizatori este însă esenţial să cunoască data împlinirii termenului de protecţie, pentru a evita plata nedatorată.Privitor la pct. 12 din propunerea UCMR-ADA, referitoare la verificarea raportărilor utilizatorilor prin înregistrări şi monitorizări realizate sau comandate unor terţi, este de observat că aceste prevederi nu sunt necesare în cazul în care legea permite liber o asemenea monitorizare, iar în caz contrar este necesar să se distingă între fixarea şi reproducerea programelor audiovizuale, caz în care autorizarea utilizatorului pentru fixare serveşte strict scopului de monitorizare şi generează obligaţia de a prevedea în metodologie răspunderea organismului de gestiune pentru utilizarea în alte scopuri decât cel de monitorizare, deci şi obligarea la despăgubiri pentru prejudiciul cauzat.Cu privire la baza de calcul şi la procentul care se aplică la aceasta, utilizatorii au reluat susţinerile anterioare, în sensul că propunerea petentei contravine legii, arătând că acest punct de vedere nu este însuşit de nici un alt organism de gestiune colectivă. Vizarea exclusivă a nivelului maxim permis de lege contravine scopului negocierii şi face inutilă recurgerea la această procedură. În plus, extrasele remise completului din documentele Comisiei Europene demonstrează poziţia critică faţă de practici anticoncurenţiale ale organismelor de gestiune colectivă din Uniunea Europeană, prin stabilirea în mod concertat a unor tarife mari pentru utilizatori.De asemenea, au argumentat prin faptul că interpretarea oferită de SRTV şi ARCA este conformă celei expuse de reprezentanţii Parlamentului în cadrul dezbaterii publice pe marginea modificării legislaţiei dreptului de autor.În concluzie, susţin utilizatorii, criteriul ponderii introdus de legiuitor prin Legea nr. 285/2004 are în vedere tocmai corelarea cuantumului remuneraţiei cu veniturile titularilor de opere şi cu aportul concret pe care aceştia îl au prin operele lor la obţinerea de venituri de către organismele de televiziune din activitatea de radiodifuzare, această corelare neexistând în varianta iniţială a Legii nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.III. Punctul de vedere consultativ a ORDADupă o introducere privind condiţiile legale şi situaţia de fapt care au generat negocierea remuneraţiei datorată titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor muzicale de către organismele de televiziune, ORDA a depus un punct de vedere consultativ privind forma unică a metodologiei, având drept obiect remuneraţia datorată titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor muzicale de către organismele de televiziune [art. 123^1 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare].Analizând istoricul raporturilor juridice derulate între părţi anterior declanşării acestei proceduri, constată că în anul 1997 UCMR-ADA şi ARCA au comunicat ORDA tarifele şi metodologia agreată, reglementând relaţia autori de muzică – organisme de radio şi televiziune, în vederea avizării şi aprobării acestora prin hotărâre a Guvernului. Această înţelegere a fost avizată de ORDA şi aprobată de Guvern prin Hotărârea nr. 769/1999, în temeiul art. 131 alin. (3) din Legea nr. 8/1996, remuneraţia fiind de 2% din încasări.În anul 2000 între SRTV şi UCMR-ADA s-a încheiat un contract general privind utilizarea de către SRTV a repertoriului UCMR-ADA, în schimbul unei redevenţe trimestriale rezultate din aplicarea unui procent de 2% asupra încasărilor din abonamente, dacă aceste încasări constituiau mai mult de 70% din totalul încasărilor.Faţă de aceste aspecte, ORDA a apreciat că se impune stabilirea unei remuneraţii apropiate ca nivel de remuneraţia convenită anterior prin acordul liber exprimat al părţilor, întrucât aceasta din urmă constituie un drept câştigat al organismelor de gestiune colectivă, iar în raporturile dintre părţi nu au intervenit modificări de natură legală sau economică substanţiale şi care să justifice o diminuare a acestei remuneraţii.ORDA a analizat dispoziţiile art. 123^1 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd că dreptul de radiodifuziune este un drept de exercitare colectivă obligatorie şi pentru care organismele de gestiune colectivă reprezintă şi pe titularii de drepturi care nu le-au acordat mandat, precum şi prevederile art. 131^1 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care stabilesc limitele minime şi maxime ale remuneraţiei procentuale din veniturile obţinute de utilizatori în activitatea care utilizează repertoriul, iar în lipsa acestor venituri, din cheltuielile ocazionate de utilizare.Pentru remuneraţia datorată de utilizatori titularilor de drepturi legiuitorul a prevăzut că organismele de gestiune colectivă a dreptului de autor pot solicita de la aceeaşi categorie de utilizatori o remuneraţie procentuală stabilită între 1% şi 10% din veniturile obţinute de utilizatori din activitatea care utilizează repertoriu, iar în lipsa acestor venituri, din cheltuielile ocazionate de utilizare [art. 131^1 alin. (2)], remuneraţiile procentuale calculându-se prin aplicarea procentelor la veniturile obţinute de utilizatori, corespunzătoare ponderii repertoriului protejat în activitatea utilizatorilor [art. 131^1 alin. (4)].În continuare, ORDA a procedat la analiza metodologiilor propuse de părţi.În privinţa titlului pe care părţile l-au avut în vedere pentru denumirea metodologiei, a propus menţinerea denumirii precizate în Decizia directorului general al ORDA nr. 58/2005, respectiv „Metodologia privind remuneraţia datorată titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor muzicale de către organismele de televiziune”, cu motivarea că decizia nu a fost contestată de către nici una dintre părţi, astfel încât este obligatorie pentru acestea.Cu privire la pct. 1 din metodologiile depuse de părţi, ORDA a considerat întemeiată propunerea SRTV/ARCA, lăsând la aprecierea completului de mediere problema înlocuirii expresiei "repertoriu determinat conform legii" cu expresia "repertoriu determinabil conform legii", diferenţa având, în opinia sa, mai mult o relevanţă semantică ce nu produce consecinţe practice, oricare dintre variante fiind admisibilă.Referitor la art. 2 şi 3 din metodologiile depuse de părţi, care privesc remuneraţia cuvenită titularilor de drepturi pentru radiodifuzarea operelor muzicale de către organisme de televiziune, stabilită procentual în mod diferit, ORDA a considerat că propunerea SRTV/ARCA de stabilire a unei remuneraţii care să reprezinte 2% din veniturile obţinute de utilizatori din activitatea care utilizează repertoriul protejat, din care se scad: TVA, taxa pentru publicitatea la băuturi alcoolice, contribuţia la fondul naţional cinematografic şi orice alte taxe similare către bugetul de stat sau local ce ar putea fi introduse ulterior, poate fi acceptată, întrucât toate aceste taxe şi contribuţii nu reprezintă venituri ale utilizatorilor.În privinţa bazei de calcul propuse, ORDA a constatat că textul din cele două metodologii (pct. 3 din metodologiile UCMR-ADA şi SRTV/ARCA) este asemănător şi în concordanţă cu prevederile art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.Totodată ORDA consideră că propunerea SRTV/ARCA nu poate fi acceptată, întrucât conduce la o diminuare exagerată a remuneraţiei convenite anterior de părţi.ORDA a arătat că propunerea UCMR-ADA are în vedere un procent de 13,5% din baza de calcul, la care se adaugă un procent suplimentar în funcţie de ponderea utilizărilor, iar această modalitate de calcul reprezintă o ponderare diferită a bazei de calcul, care poate fi acceptată în varianta finală a metodologiei, ţinându-se cont şi de susţinerile celor două părţi, conform cărora, în cazul majorităţii televiziunilor din România, ponderea muzicii în activitatea de radiodifuzare se situează în limita a 15%. Pe cale de consecinţă, ORDA a apreciat că este normal ca remuneraţia datorată titularilor de drepturi, ca urmare a utilizării operelor muzicale într-o astfel de pondere, să fie apropiată de cea agreată de părţi conform Hotărârii Guvernului nr. 769/1999, respectiv de 2%.Mai mult, propunerea UCMR-ADA se încadrează între limitele prevăzute de art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare (1%-10%), lăsând o marjă rezonabilă şi celorlalte organisme de gestiune colectivă.În ceea ce priveşte remuneraţia forfetară alternativă, de 30.000.000 lei, propusă de UCMR-ADA spre a fi avută în vedere în situaţia în care prin aplicarea procentului stabilit asupra bazei de calcul rezultă o remuneraţie trimestrială mai mică de 30.000.000 lei, ORDA a apreciat că aceasta este justificată în raport cu prevederile art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din raţiuni de ordin economic şi de protecţie a titularilor de drepturi.ORDA a acceptat opinia UCMR-ADA exprimată la pct. 8 şi 9 din propunerea lor de metodologie, referitoare la veniturile obţinute de utilizatorii operelor muzicale prin asociere în participaţiune sau printr-o altă formă de asociere legală, apreciind că asemenea venituri reprezintă venituri ale utilizatorilor şi a considerat că este posibilă menţinerea acestor prevederi în forma finală a metodologiei, cu precizarea că din aceste venituri va fi scăzut comisionul datorat acestor intermediari, cu atât mai mult cu cât această propunere este susţinută şi de prevederile pct. 3.5 din protocolul încheiat între ARCA şi UCMR-ADA, preluate şi în cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 769/1999.În privinţa pct. 11 din metodologia UCMR-ADA, ORDA a considerat că în conţinutul formei finale a metodologiei pot fi prevăzute penalităţi deoarece Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, nu interzice acest lucru, iar părţile au acceptat anterior această soluţie.În privinţa pct. 12 din metodologia UCMR-ADA, ORDA a apreciat că acesta nu poate fi prevăzut în conţinutul formei finale a metodologiei decât în lipsa unui acord expres al părţilor.ORDA a respins propunerea SRTV/ARCA de la pct. 5 din metodologia acestora, ca fiind contrară prevederilor art. 123^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, fiind imposibil ca organismele de gestiune colectivă să pună la dispoziţie utilizatorilor şi repertoriul titularilor de drepturi care nu le-au acordat mandat şi pe care îi reprezintă în temeiul legii.În privinţa pct. 12 din metodologia UCMR-ADA, ORDA a apreciat că acesta încalcă prevederile art. 139 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu poate fi reţinut în forma finală a metodologiei.În concluzie, ORDA a opinat că în cuprinsul formei unice a metodologiei pot fi incluse pct. 2, 3, 4, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 14 şi 15 din metodologia propusă de UCMR-ADA, respectiv pct. 1, 4, 6, 7, 8, 10 şi 11 din metodologia propusă de SRTV/ARCA, şi pot fi excluse, pentru motivele menţionate anterior, pct. 2, 3, 5 şi 11 din metodologia propusă de SRTV/ARCA, respectiv pct. 12 şi 13 din metodologia propusă de UCMR-ADA.De asemenea, ORDA a propus procente pentru calculul remuneraţiei cuvenite titularilor de drepturi pentru radiodifuzarea operelor muzicale aflate la dosarul cauzei.Analizând întregul material probator, completul de mediere reţine următoarele:Având în vedere obiectul medierii, completul constată că este competent să soluţioneze litigiul, pe baza şi în condiţiile stabilite de lege, cu respectarea punctelor agreate de părţi, pentru a stabili conform art. 131^2 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, forma finală a metodologiei supuse medierii.Având în vedere că arbitrii trebuie să se pronunţe atât asupra metodologiei de folosire a drepturilor de autor, cât şi asupra remuneraţiei, titlul legal este "Metodologie privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale şi tabel cuprinzând remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi de autor".La pct. 1 din metodologie părţile au convenit asupra modului de utilizare a operelor muzicale prin radiodifuzare.Părţile sunt de acord cu plata remuneraţiei către autorii de opere muzicale radiodifuzate, însă diferă modalitatea de calcul. Completul consideră, potrivit art. 131^1 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi acordului părţilor, că determinarea remuneraţiei se face procentual din baza de calcul constituită din veniturile obţinute de fiecare dintre utilizatori din activitatea de radiodifuzare a repertoriului de opere muzicale, însă nu mai puţin de 30.000.000 lei/trimestru.Completul de mediere constată că legiuitorul a stabilit, de principiu, în art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, o remuneraţie procentuală pe care o pot solicita organismele de gestiune colectivă utilizatorilor pentru drepturile de autor, calculată între 1% şi 10% din veniturile obţinute din activitatea care utilizează repertoriul, iar în lipsa acestor venituri, din cheltuielile ocazionate de utilizare. În consecinţă, dispoziţiile alin. (4) ale aceluiaşi articol trebuie interpretate în sensul producerii efectelor stabilite de norma de principiu din alin. (2), iar ponderea utilizării asigură stabilirea procentului, totodată avându-se în vedere şi remuneraţiile cuvenite altor organisme de gestiune colectivă pentru utilizarea operelor gestionate de acestea.Completul de arbitri apreciază că dispoziţiile alin. (4) al art. 131^1 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, privind aplicarea procentelor negociate la acea parte din veniturile obţinute de utilizator, corespunzătoare ponderii utilizării repertoriului protejat în activitatea sa, trebuie interpretate în sensul acordării remuneraţiei cuvenite autorilor într-un procent care să asigure o remuneraţie echitabilă, de natură a încuraja activitatea de creaţie.În cursul medierii părţile au căzut de acord că ponderea utilizării operelor muzicale în cadrul activităţii de radiodifuzare este de cel puţin 15%, aspect asupra căruia, existând consens, arbitrii consideră că nu mai este necesar a se pronunţa, luând act de voinţa concordantă a părţilor.În consecinţă, avându-se în vedere ponderea menţionată, procentul maxim ce se poate acorda pentru radiodifuzarea operelor muzicale este de cel puţin 1,5% din întregul volum al activităţii de radiodifuzare, însă completul de arbitri, având în vedere considerentele anterioare, acordă un procent de 2% din activitatea de radiodifuzare, urmând ca suma minimă să nu fie mai mică de 30.000.000 lei pe trimestru/utilizator. Pentru această sumă minimă, completul consideră că este subsidiar criteriul forfetar celui procentual şi se impune a se aplică pentru cazurile de excepţie în care aplicarea a 2% la veniturile de radiodifuzare nu ar asigura creatorilor o remuneraţie echitabilă şi care să încurajeze activitatea de creaţie. De asemenea, completul consideră că nu pot fi luate în consideraţie contractele individuale de remunerare încheiate de utilizatori cu unii autori de opere muzicale, având în vedere obligativitatea gestiunii colective prevăzute de art. 123^3 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.Asupra problemei privind veniturile obţinute de utilizatori prin asocieri ori intermediere, completul consideră că aceasta nu poate fi inclusă în metodologie întrucât propunerea UCMR-ADA pleacă de la ideea că aceste forme de cooperare ale utilizatorilor sunt menite să micşoreze baza de calcul şi deci să fraudeze drepturile creatorilor, astfel încât dacă prin metodologie completul de mediere ar impune o astfel de soluţie, ar porni de la o adevărată prezumţie de rea-credinţă a utilizatorilor, ceea ce este contrar principiului general de drept al bunei-credinţe în raporturile juridice. Dacă într-o anumită situaţie organismul de gestiune colectivă constată existenţa unor înţelegeri frauduloase de acest tip, are la îndemână calea acţiunilor în justiţie.În ceea ce priveşte data efectuării plăţii remuneraţiei şi obligaţiile de transmitere a listelor operelor utilizate se constată un consens. Pentru întârzierea la plată părţile au fost de acord cu acordarea de dezdăunări, completul apreciind că acestea se situează la nivelul dobânzii legale, ceea ce nu împiedică organismele de gestiune colectivă ca pe calea acţiunii în justiţie să solicite recuperarea eventualelor prejudicii peste dobânda legală.Privitor la monitorizarea activităţii de radiodifuzare, completul consideră că nu se impune o reglementare în metodologie, întrucât UCMR-ADA are dreptul ca în acest scop să reproducă emisiunile radiodifuzate fără acordul utilizatorilor.Faţă de considerentele expuse,COMPLETUL DE MEDIERE HOTĂRĂŞTE:Forma finală a metodologiei şi a tabelului este următoarea:METODOLOGIEprivind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale şi tabel cuprinzând remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi de autor1. Utilizarea prin radiodifuzare de către organismele de televiziune a operelor muzicale aduse anterior la cunoştinţă publică şi ale căror drepturi de autor se află în termenele de protecţie prevăzute de lege se poate face numai în baza unei autorizaţii sub formă de licenţă neexclusivă eliberată de organismul de gestiune colectivă desemnat de ORDA drept colector pe domeniul muzical pentru repertoriul protejat şi determinat conform legii.2. Utilizatorii de opere muzicale licenţiaţi au obligaţia să plătească trimestrial organismului de gestiune colectivă desemnat în condiţiile pct. 1 din prezenta metodologie o remuneraţie reprezentând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor de opere muzicale radiodifuzate, determinată procentual din baza de calcul.3. Baza de calcul se constituie din veniturile obţinute de fiecare dintre utilizatori din activitatea de radiodifuzare a repertoriului de opere muzicale determinat în condiţiile legii.4. Procentul aplicat bazei de calcul este stabilit conform tabelului următor:TABEL

5. În cazul în care, prin aplicarea procentului prevăzut la pct. 4 asupra bazei de calcul a utilizatorului, remuneraţia trimestrială este mai mică de 30.000.000 lei, utilizatorul datorează o remuneraţie minimă de 30.000.000 lei, care va fi reactualizată anual cu indicele de inflaţie.6. Remuneraţia se plăteşte până la data de 25 a primei luni următoare trimestrului pentru care este datorată, dată la care se va transmite şi baza de calcul a sumelor virate.7. Utilizatorii vor transmite organismului de gestiune colectivă, până la data de 25 a fiecărei luni pentru luna precedentă, un raport cuprinzând: lista operelor muzicale utilizate, cu menţionarea denumirii fiecărei opere muzicale utilizate zilnic, autorul acesteia, numărul de difuzări zilnice şi durata de utilizare a fiecărei opere muzicale. Raportul va fi transmis în format scris şi electronic şi va fi însoţit de o adresă de înaintare purtând numele reprezentantului legal, semnătura acestuia şi ştampila utilizatorului. Informaţiile cuprinse în raport vor constitui baza de repartizare către titularii de drepturi de autor de opere muzicale a remuneraţiilor încasate de organismul de gestiune colectivă.8. La solicitarea scrisă a organismului de gestiune colectivă, transmisă cu cel puţin 15 zile înainte, şi ulterior datei virării remuneraţiei prevăzute la pct. 6, utilizatorul are obligaţia de a comunică acestuia copii certificate pe propria răspundere de reprezentantul legal de pe documentele cuprinzând informaţiile pe baza cărora se determină baza de calcul. Organismele de gestiune colectivă au dreptul să ceară un audit extern pentru examinarea corectitudinii calculării remuneraţiei, efectuat de un auditor agreat de toate părţile.9. Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează dobânda legală de la data scadenţei.10. Prezenta metodologie va putea fi modificată numai după 3 ani de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia cazului în care dispoziţiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 285/2004, avute în vedere la elaborarea prezentei metodologii, sunt modificate înainte de împlinirea acestui termen, caz în care oricare dintre părţi va putea solicita iniţierea unei noi proceduri de negociere şi înainte de împlinirea termenului de 3 ani.Cu apel în termen de 15 zile de la publicarea Hotărârii arbitrale în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată şi semnată astăzi, 21 iunie 2005, la sediul ORDA din Calea Victoriei nr. 91-93, sectorul 1, Bucureşti.Flavius Baias – arbitruLucian Belcea – arbitruGheorghe Gheorghiu – arbitruErnest Popovici – arbitruMihai Tănăsescu – arbitru___________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește