DECIZIE nr. 132 din 7 martie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 din Legea nr. 459/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, excepţie ridicată de Ioan Zapodeanu în Dosarul nr. 13.014/211/2010 al Tribunalului Cluj – Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.482D/2012.La apelul nominal se prezintă, pentru partea Anisia Sebastiana Fischer tutorele, precum şi apărătorul ales, doamna avocat Silvia Mitrache din cadrul Baroului Bucureşti, cu delegaţie la dosar şi lipseşte autorul excepţiei. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul doamnei avocat Silvia Mitrache, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor din Legea fundamentală invocate.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 30 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 13.014/211/2010, Tribunalul Cluj – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 din Legea nr. 459/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, excepţie ridicată de Ioan Zapodeanu în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze civile privind anularea unui act.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece o lucrare de specialitate ce poate constitui mijloc de probă într-o cauză poate fi anulată de instituţia medicală superioară fără motivare, înlocuindu-se competenţele ştiinţifice cu cele administrative.Tribunalul Cluj – Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 459/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 27 iulie 2001. În realitate, art. 24 nu se regăseşte în legea criticată, ci în Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 2000, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 459/2001. Ordonanţa a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 996 din 10 noiembrie 2005, iar prevederile art. 24 au următorul conţinut:"(1) Comisia superioară medico-legală verifică şi avizează, din punct de vedere ştiinţific, la cererea organelor în drept, concluziile diverselor acte medico-legale şi se pronunţă asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale.(2) În cazul în care concluziile actelor medico-legale nu pot fi avizate, Comisia superioară medico-legală recomandă refacerea totală sau parţială a lucrărilor la care se referă actele primite pentru verificare şi avizare, formulând propuneri în acest sens sau concluzii proprii. … (3) Avizele Comisiei superioare medico-legale se trimit solicitanţilor în cel mult 40 de zile de la data cererii şi se comunică unităţilor de medicină legală care s-au pronunţat în cauza respectivă." … Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art. 52 referitor la Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate reglementează competenţa Comisiei superioare medico-legale de a verifica şi aviza din punct de vedere ştiinţific concluziile diverselor acte medico-legale şi de a se pronunţa asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale. În acest sens, Comisia superioară poate recomanda refacerea totală sau parţială a lucrărilor la care se referă actele primite pentru verificare şi avizare, formulând propuneri sau concluzii proprii.Prin urmare, din analiza acestor competenţe, rezultă că dispoziţiile legale criticate constituie, dimpotrivă, o garanţie a dreptului părţilor la un proces echitabil, instituind o formă de coordonare şi control sub aspect metodologic şi ştiinţific a activităţilor de medicină-legală, deoarece acestea se caracterizează printr-un caracter strict specializat. Drept urmare, art. 1 din ordonanţa contestată prevede că activitatea de medicină legală "constă în efectuarea de expertize, examinări, constatări, examene de laborator şi alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viaţă, cadavrelor, produselor biologice şi corpurilor delicte, în vederea stabilirii adevărului în cauzele privind infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii persoanelor ori în alte situaţii prevăzute de lege, precum şi în efectuarea de expertize medico-legale psihiatrice şi de cercetare a filiaţiei".În concluzie, activitatea Comisiei superioare medico-legale nu impietează asupra dreptului părţilor de a-şi valorifica drepturile prin formularea de cereri în faţa instanţelor judecătoreşti, deoarece pot solicita administrarea oricăror probe în apărarea lor, serviciile prestate potrivit art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000, respectiv constatări, expertize, precum şi alte lucrări medico-legale putând fi prestate contra cost nu numai din dispoziţia organelor de urmărire penală sau a instanţelor de judecată, ci şi la cererea persoanelor interesate.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, excepţie ridicată de Ioan Zapodeanu în Dosarul nr. 13.014/211/2010 al Tribunalului Cluj – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 martie 2013.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește