DECIZIE nr. 132 din 6 iulie 2000

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 14/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 447 din 11 septembrie 2000
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 83 08/06/1999 ART. 2
ActulREFERIRE LAOUG 83 08/06/1999 ART. 3
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 83 08/06/1999 ART. 1
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 83 08/06/1999 ANEXA 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 12
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 13
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 23
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 24
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 25
ActulREFERIRE LAHG 834 14/12/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ActulREFERIRE LALEGE 15 07/08/1990
ActulREFERIRE LADECRET 176 02/08/1948
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 260 25/09/2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi a celor ale pct. 11 din anexa la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorKozsokar Gabor – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorMariana Trofimescu – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi a celor ale pct. 11 din anexa la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Retizoh” – S.A. din Craiova în Dosarul nr. 675/1999 al Curţii de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ, având ca părţi pe autorul excepţiei, Fundaţia „Caritatea” din Bucureşti, şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 27 iunie 2000 şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 6 iulie 2000.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 2 decembrie 1999, pronunţată în Dosarul nr. 675/1999, Curtea de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Retizoh” – S.A., cauza având ca obiect judecarea acţiunii formulate de Fundaţia „Caritatea” din Bucureşti, prin care se solicita anularea în parte a certificatului de atestare a dreptului de proprietate al autorului excepţiei pentru suprafaţa de teren de 1.260 mp, din totalul suprafeţei de 1.706 mp înscrisă în certificat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca prevederile art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 încalcă dreptul sau de proprietate constituit anterior intrării în vigoare a ordonanţei, ceea ce contravine art. 41 din Constituţie, care garantează dreptul de proprietate şi ocroteşte proprietatea privată în mod egal, indiferent de titular.Curtea de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ, exprimandu-şi opinia, apreciază ca Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 nu conţine reglementări care să prevadă modul în care vor fi despăgubiţi eventualii proprietari ai bunurilor imobile retrocedate comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât, prin Departamentul pentru administraţie publică locală, va fi solicitată prezentarea situaţiei juridice a imobilelor. Or, art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 prevede, ca o garanţie privind corecta aplicare a măsurilor de restituire, ca notele de constatare ale comisiei speciale de restituire „se întocmesc după obţinerea confirmării” situaţiei juridice a fiecărui imobil. Guvernul considera totodată ca, întrucât imobilele menţionate în anexa la ordonanţa au ca titular al dreptului de proprietate statul român, este neîntemeiată susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia i-a fost încălcat dreptul de proprietate asupra unui imobil neidentificat. În felul acesta, apreciază Guvernul, se solicita Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra unei situaţii de fapt, în sensul de a constata „ca dreptul de proprietate privată al petentei a fost încălcat prin dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 cu privire la restituirea unui imobil ce nu poate fi încă identificat […]”. Or, jurisprudenta Curţii Constituţionale a stabilit în mod constant, prin decizii definitive şi obligatorii, ca aspectele privind situaţia de fapt şi justificarea drepturilor subiective ale părţilor sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională constata ca este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Din examinarea încheierii prin care a fost sesizată Curtea Constituţională, precum şi a susţinerilor autorului excepţiei formulate în dosarul cauzei rezultă ca, dintre prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 10 iunie 1999, obiectul excepţiei îl constituie numai prevederile art. 1 şi cele ale pct. 11 din anexa.Potrivit art. 1 din ordonanţa, "Imobilele, compuse din construcţii împreună cu terenul aferent, respectiv terenurile intravilane libere, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă, care au aparţinut comunităţilor (organizaţii, culte religioase) cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România şi au fost trecute după anul 1940 în proprietatea statului român prin măsuri de constrângere, confiscare, naţionalizare sau manevre dolosive, se restituie titularilor sau succesorilor acestora".Prevederile art. 2 din ordonanţa instituie o comisie specială de restituire, pentru a analiza documentaţiile prezentate de solicitanţi pentru fiecare imobil şi pentru a stabili, în cadrul comunităţilor, foştii proprietari sau succesorii acestora, care vor redobândi dreptul de proprietate asupra imobilelor revendicate.Imobilul ce constituie obiectul litigiului în cadrul căruia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate este prevăzut la pct. 11 din anexa la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 şi este situat în str. Campia Islaz nr. 40 din Craiova, judeţul Dolj, indicandu-se ca act de proprietate contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin Procesul-verbal nr. 980 din 14 martie 1922 al Secţiei comerciale şi notariat a Tribunalului Dolj, iar ca titular actual al dreptului de proprietate – statul român. Totodată, la coloana intitulata „Destinaţia iniţială a imobilului” este menţionată „Şcoala evreiasca «Lumina»”, iar la coloana „Folosinţă actuala a imobilului”, se menţionează „Sediu de firma”. În sfârşit, la coloana „Actul în baza căruia imobilul a intrat în proprietatea statului” este prevăzut „Decretul nr. 176/1948„, iar la „Observaţii” se menţionează că „Imobilul este susceptibil de a fi privatizat”.În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine ca prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 contravin dispoziţiilor art. 41 din Constituţie privitor la protecţia proprietăţii private, prin faptul ca a fost încălcat dreptul sau de proprietate, constituit legal în favoarea sa, anterior emiterii ordonanţei criticate.Din analiza actelor existente la dosarul instanţei Curtea retine ca acţiunea introdusă de Fundaţia "Caritatea" din Bucureşti are ca obiect anularea parţială, pentru suprafaţa de 1.260 mp, a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, seria M.10, eliberat de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului la data de 12 noiembrie 1993 pentru suprafaţa de teren de 1.706 mp. De asemenea, rezultă ca acest act administrativ a fost emis în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri deţinute de societăţile comerciale cu capital de stat. În aceste condiţii, este evident ca soluţionarea acţiunii privind anularea actului administrativ în discuţie nu poate depinde de dispoziţiile ordonanţei criticate pentru neconstituţionalitate, ci de respectarea prevederilor legale existente la momentul emiterii actului administrativ respectiv, care fusese emis cu mult înaintea adoptării Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999.Având în vedere dispoziţiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei”, Curtea constata ca, potrivit alin. (6) al aceluiaşi articol, excepţia urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibila, deoarece prevederile criticate ale ordonanţei de urgenta a Guvernului sunt nerelevante pentru soluţionarea litigiului aflat pe rolul instanţei de judecată, chiar dacă în acţiune aceasta ordonanţa a fost invocată între temeiurile juridice. Este însă de principiu ca temeiul juridic invocat de reclamant nu leagă instanţa, aceasta fiind indreptatita sa stabilească ea însăşi temeiul juridic corect al cererii de chemare în judecata.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi a celor ale pct. 11 din anexa la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Retizoh” – S.A. din Craiova în Dosarul nr. 675/1999 al Curţii de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2000.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x