DECIZIE nr. 127 din 26 aprilie 2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998 şi ale art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorGabriela Ghita – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998 şi ale art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată, excepţie ridicată de Fundaţia – Editura – Revista „România Mare” – S.R.L. din Bucureşti şi Corneliu Vadim Tudor în Dosarul nr. 4.611/1999 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.La apelul nominal se prezintă avocat Florica Nitu pentru Sorin Rosca Stanescu, lipsind autorii excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.Avocatul prezent solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, sustinand ca dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prevederile constituţionale.Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind nefondata, invocand în acest sens jurisprudenta Curţii Constituţionale, referitoare la prevederile legale criticate.CURTEA,având în vederea actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierea din 26 septembrie 2000, pronunţată în Dosarul nr. 4.611/1999, Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998 şi ale art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Fundaţia – Editura – Revista „România Mare” – S.R.L. din Bucureşti şi Corneliu Vadim Tudor.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile art. I pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998 şi ale art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997, modificată, contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi ale art. 54 din Constituţie, deoarece se „creează o categorie de persoane privilegiate care pot sa introducă acţiuni fără satisfacerea taxei de timbru şi o alta categorie care este supusă cu usurinta abuzurilor procesuale ale reclamanţilor”.Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă, exprimandu-şi opinia, apreciază ca excepţia ridicată este intemeiata, deoarece "aplicarea textului de lege criticat creează fără nici o justificare legală o categorie de persoane privilegiate în ce priveşte introducerea unor astfel de acţiuni având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru daune morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice, creând astfel posibilitatea atât a unor abuzuri de drept, cat şi a exercitării drepturilor procesuale cu rea-credinţa".Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, considera ca dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca dispoziţiile art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997, modificată, nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi ale art. 54. De asemenea, se apreciază ca în mod greşit a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998, deoarece acestea nu au legătură cu obiectul cauzei.Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepţiei.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 2, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Prin Încheierea din 26 septembrie 2000 a Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998 şi ale art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată. Prevederile art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 au fost introduse prin pct. 4 al art. I din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998 şi modificate prin Legea nr. 112/1998 privind aprobarea acestei ordonanţe (lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 9 iunie 1998). Aceste prevederi au următoarea redactare: „Sunt scutite de taxe judiciare de timbru: acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la: […]f^1) stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice;"Totodată, prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 53/2000 pentru unele măsuri privind soluţionarea cererilor referitoare la acordarea de despăgubiri pentru daunele morale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 23 mai 2000, s-au adus modificări lit. f^1) a art. 15 din Legea nr. 146/1997, care are în prezent următorul cuprins: „stabilirea şi acordarea de despăgubiri persoanei fizice pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii, reputaţiei, vieţii intime, familiale sau private, ori dreptului la imagine;”Autorii excepţiei susţin ca textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), conform cărora "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări", precum şi ale art. 54, potrivit cărora "Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu buna-credinţa, fără sa încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi".Analizând cererea prin care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca autorii acesteia au înţeles sa invoce numai neconstituţionalitatea art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997, modificată, iar nu şi pe cea a art. I pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998, întrucât acest text legal priveşte art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997, dispoziţii de care nu depinde soluţionarea pricinii. Asa fiind, având în vedere dispoziţiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora Curtea decide numai asupra constituţionalităţii unor dispoziţii legale în vigoare de care depinde soluţionarea cauzei, urmează ca, în temeiul alin. (6) al aceluiaşi articol, să se respingă, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998.Curtea retine ca fiind determinante în soluţionarea cauzei doar prevederile art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997, modificată.Examinând sub acest aspect excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997, modificată, au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 175 din 26 septembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 28 decembrie 2000, Curtea a reţinut ca „instituirea unor excepţii (scutiri de plată taxei) de la regula generală a plăţii taxelor judiciare de timbru nu constituie o discriminare. Potrivit art. 138 alin. (1) din Constituţie lt; lt;Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege gt; gt;, fiind, asadar, la latitudinea legiuitorului sa stabilească scutiri de taxe sau impozite, având în vedere situaţii diferite, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalităţii în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligaţie constituţională a cetăţenilor, prevăzută de art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, conform cărora lt; lt;Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice gt; gt;. Asa fiind, nu se poate considera ca prin textul de lege criticat ar fi fost incalcate prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală”.Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine modificarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate anterior îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţa.Referitor la susţinerile autorilor excepţiei, în sensul că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 54, Curtea constata ca aceste critici sunt nerelevante pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Fundaţia – Editura – Revista „România Mare” – S.R.L. din Bucureşti şi Corneliu Vadim Tudor în Dosarul nr. 4.611/1999 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.2. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. f^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată, excepţie ridicată de aceiaşi autori în acelaşi dosar.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 aprilie 2001.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Florentina Geangu––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește