DECIZIE nr. 127*) din 23 octombrie 1996

Notă …
*) A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 36 din 25 februarie 1997.Viorel Mihai Ciobanu – preşedinteLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRaul Petrescu – procurorGeorgeta Panoviciu – magistrat-asistentPe rol, soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, invocată de reclamanţii Lupu Onoriu şi Lupu Laurean, în Dosarul nr. 971/1995 al Judecătoriei Medias.Preşedintele completului de judecată declara şedinţa deschisă.La apelul nominal, făcut de magistratul-asistent, se constată că părţile lipsesc.Procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele completului de judecată acorda cuvintul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, aratind ca este de acord cu raportul întocmit în cauza.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului constata următoarele:Prin Încheierea din 22 ianuarie 1996, pronunţată în Dosarul nr. 971/1995, Judecătoria Medias a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.Excepţia a fost invocată în cadrul unui proces civil de reclamanţii Lupu Onoriu şi Lupu Laurean, care susţin ca textul art. 8 din Legea nr. 18/1991 este neconstitutional, deoarece, potrivit art. 41 şi art. 42 din Constituţie, dreptul de proprietate şi cel de moştenire sunt garantate, iar dispoziţia apreciată ca neconstitutionala nu prevede că titlul de proprietate se va elibera la cererea persoanelor „interesate”. Se susţine ca, în lipsa acestor precizări, instanţele au interpretat diferit textul legal, în sensul că profita sau că nu profita şi celorlalţi moştenitori.Punctul de vedere al instanţei, exprimat în încheierea de sesizare, este acela ca excepţia nu este intemeiata, deoarece art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 prevede că stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana indreptatita, formulare care nu poate da loc la interpretări diferite şi contradictorii, textul fiind suficient de explicit.În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate puncte de vedere Senatului, Camerei Deputaţilor şi Guvernului.Camera Deputaţilor, în răspunsul sau, exprima opinia ca reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor sau constituirea acestui drept, asa cum sunt prevăzute în art. 8 al Legii nr. 18/1991, nu contravine dreptului de proprietate sau dreptului de moştenire, asa cum sunt consacrate şi garantate de Constituţia din anul 1991, întrucît, potrivit art. 41 alin. (1) din Constituţie, „conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege”. Or, art. 8 din Legea nr. 18/1991 prevede că stabilirea dreptului de proprietate nu se face din oficiu, ci numai la cerere, eliberându-se titlu de proprietate pentru fiecare persoana indreptatita. În cazul în care persoana indreptatita a decedat, titlul de proprietate se emite, conform art. 12 alin. 3, pentru suprafaţa de teren determinata, pe numele tuturor moştenitorilor, urmînd ca aceştia sa procedeze la împărţire potrivit dreptului comun.Guvernul, în răspunsul sau, considera ca excepţia este nefondata, deoarece textul art. 8 din Legea nr. 18/1991 nu numai că nu aduce vreo stirbire dreptului de proprietate, dar, mai mult, se realizează o reparatie a dreptului de proprietate şi de moştenire asupra pământului, drepturi ce au fost incalcate în procesul cooperativizarii agriculturii.Senatul nu a transmis punctul sau de vedere.CURTEA,având în vedere încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Camerei Deputaţilor şi al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 18/1991, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională este legal sesizată şi are competenţa de a se pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece, pe baza textelor la care se referă excepţia, s-au stabilit raporturi după intrarea în vigoare a Constituţiei, astfel cum prevede art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.Spre a se demonstra neconstituţionalitatea art. 8 din Legea nr. 18/1991 se invoca, în primul rind, încălcarea art. 41 din legea fundamentală, care garantează şi ocroteşte proprietatea, indiferent de titular. Or, reglementarea data prin art. 8 şi prin alte texte ale Legii nr. 18/1991 are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate, sau constituirea acestuia, în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, după caz, constituit, în temeiul şi în condiţiile legii.Nu se poate, asadar, invoca, în aplicarea prevederilor Legii nr. 18/1991, garantarea şi ocrotirea constituţională a dreptului de proprietate în persoana reclamanţilor, cita vreme aceştia nu sunt titulari ai acestui drept, calitate ce urmează a se naşte ulterior, prin aplicarea legii menţionate. Având ca scop reconstituirea dreptului de proprietate asupra pământului, ca o măsura reparatorie, Legea nr. 18/1991 nu poate fi considerată neconstitutionala în nici unul dintre textele sale, sub cuvint ca ar ştirbi, limita ori încalcă dreptul de proprietate privată.În mod asemănător s-a pronunţat, de altfel, Curtea Constituţională şi în alte decizii ale sale, printre care Decizia nr. 59 din 6 iunie 1995, privind excepţia de neconstituţionalitate a art. 10 din Legea nr. 18/1991, definitivă prin Decizia nr. 15 din 20 februarie 1996, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 aprilie 1996. Astfel cum s-a arătat în decizia menţionată, textul art. 10 din Legea nr. 18/1991 nu poate fi contrar art. 41 din Constituţie, care se referă la garantarea şi ocrotirea proprietăţii, „deoarece problema garantarii şi ocrotirii proprietăţii, adică aplicarea textului constituţional, se pune după reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate”.Aceste argumente sunt, deopotrivă, valabile şi în ce priveşte susţinerea ca prin art. 8 din Legea nr. 18/1991 s-ar aduce o încălcare a dreptului la moştenire garantat prin art. 42 din Constituţie. Într-adevăr, dreptul la moştenire asupra terenurilor la care se referă art. 8 din lege nu are obiect până la reconstituirea, prin aplicarea legii, în persoana fostului titular, a dreptului de proprietate asupra terenurilor respective şi care urmează a fi dobîndite de succesorii acestuia. Legea nr. 18/1991, prin art. 8 şi prin alte texte, nu numai că nu este potrivnica dreptului de moştenire garantat de Constituţie, ci, dimpotriva, creează condiţiile necesare pentru ca el să poată fi exercitat, prin aceea ca restabileste, pentru viitor, dreptul de proprietate în patrimoniul succesoral ce urmează a fi dobândit de moştenitori, iar normele prin care legea face efectivă exercitarea dreptului la succesiune sunt, toate, în favoarea moştenitorilor.De altfel, problema ridicată de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, aceea de a şti dacă art. 8 din Legea nr. 18/1991 presupune ca fiecare moştenitor sa formuleze o cerere sau dacă cererea formulată de unul dintre succesori profita şi celorlalţi, este rezolvată nu numai de alin. 3 al art. 8, care prevede că stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, ci şi de art. 9 alin. 2, care obliga pe cei care au formulat cererea sa anexeze o declaraţie, precum şi de art. 12 alin. 2, care conferă beneficiul repunerii în termenul de acceptare moştenitorilor care au făcut cererea la comisie. Aceste din urma consideratii nu privesc, însă, constituţionalitatea textului art. 8 din lege, ci doar pretinsa neclaritate a acestuia. Argumentul adus de reclamanţi în sprijinul excepţiei de neconstituţionalitate a art. 8 din Legea nr. 18/1991, în sensul că acesta nu cuprinde o referire la faptul ca titlul de proprietate se va elibera la cererea persoanelor interesate, nu ar putea fi primit nici chiar dacă s-ar pune problema completării reglementării legale, dat fiind ca o asemenea precizare nu ar avea, logic şi juridic, nici o relevanta. Este, într-adevăr, evident, ca o asemenea cerere, ca orice alta solicitare faţă de o autoritate, spre a avea efecte juridice în persoana autorului, presupune ca acesta să aibă un interes.Faţa de considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca nefondata excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, invocată de Lupu Onoriu şi Lupu Laurean în Dosarul nr. 971/1995 al Judecătoriei Medias.Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.Pronunţată în şedinţa publică din 23 octombrie 1996.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Viorel Mihai CiobanuMagistrat-asistent,Georgeta Panoviciu––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește