DECIZIE nr. 127 din 18 martie 2004

referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (1), (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 10/2004 privind procedura reorganizarii judiciare şi a falimentului instituţiilor de credit, precum şi a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi functionarea Curtii Constitutionale, republicată



Nicolae Popa – presedinteCostica Bulai – judecatorNicolae Cochinescu – judecatorConstantin Doldur – judecatorKozsokar Gabor – judecatorPetre Ninosu – judecatorSerban Viorel Stanoiu – judecatorLucian Stangu – judecatorIoan Vida – judecatorDana Titian – procurorDoina Suliman – magistrat-asistent sefPe rol se afla solutionarea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 15 din Legea nr. 597/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor, precum şi a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi functionarea Curtii Constitutionale, republicată, excepţie ridicata de Societatea Comerciala „Smav Exim” – S.R.L. şi Societatea Comerciala „G Impex” S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 8.041/2003 al Tribunalului Cluj – Sectia comerciala şi de contencios administrativ.La apelul nominal se prezinta, pentru autorii excepţiei, avocatul Dan C. Stegaroiu. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal indeplinita.Reprezentantul autorilor excepţiei solicita admiterea acesteia, considerand ca de dispozitiile legale criticate ar trebui sa beneficieze şi ceilalti participanti la actiunile formulate de lichidator, respectiv paratii şi intervenientii. O abordare contrara ar institui o inegalitate de tratament, ce ar contraveni principiului constituţional al egalitatii în drepturi a cetatenilor, deoarece astfel s-ar favoriza persoana juridica care, în mod culpabil, a ajuns în stare de insolventa în dauna celorlalte părţi cu care aceasta se afla în diferite raporturi juridice şi care, practic, ar fi sanctionate prin obligarea la plata taxelor de timbru aferente. În ceea ce priveste art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, considera ca aceste prevederi legale exclud de la controlul de constituţionalitate actele normative cu forta juridica inferioara legii, limitandu-se astfel exercitarea drepturilor constitutionale.Reprezentantul Ministerului Public, considerand ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.CURTEA,având în vedere actele şi lucrarile dosarului, constata urmatoarele:Prin Incheierea din 31 octombrie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 8.041/2003, Tribunalul Cluj – Sectia comerciala şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 15 din Legea nr. 597/2002, prin care a fost modificat şi completat art. 20^1 din Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor, cu modificările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi functionarea Curtii Constitutionale, republicată.Excepţia a fost ridicata de Societatea Comerciala "Smav Exim" – S.R.L. şi Societatea Comerciala "G Impex" S.R.L. din Cluj-Napoca intr-o cauza ce are ca obiect solutionarea unei acţiuni în pretentii.În motivarea excepţiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca dispozitiile art. 20^1 din Legea nr. 597/2002 contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) şi ale art. 21 alin. (1) şi (2), iar dispozitiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, infrang prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 51. În acest sens, referitor la critica de neconstitutionalitate a art. 20^1 din Legea nr. 597/2002, raportat la art. 16 alin. (1) şi (2) din Constitutie, autorii excepţiei arata ca aceasta „are în vedere practica unor instante care înţeleg sa o aplice stricto sensu şi nu în înţelesul ei plenar, adica de scutirea de taxe de timbru profita şi celelalte persoane din raporturile juridice astfel nascute, în măsura în care pretentiile acestora sunt strict legate de cererile formulate prin actiunile introduse de lichidator”. Apreciaza ca textul de lege criticat nu ar aduce atingere prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constitutie „numai sub condiţia scutirii de taxa de timbru a tuturor părţilor dintr-un raport juridic guvernat de prevederile art. 20^1 din Legea nr. 597/2002„. De asemenea, autorii excepţiei sustin ca textul legal criticat contravine prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) „prin obligarea tertilor la plata taxelor de timbru, desi acestia reactioneaza, pentru apararea drepturilor lor, la pretentiile lichidatorului persoanei juridice bancare falimentare, care astfel este protejata şi privilegiata tocmai prin imposibilitatea celui pagubit de a-şi realiza drepturile sale ca urmare a unor taxe de timbru oneroase (…)”. În aceste condiţii, „printr-o măsura economica, plata taxei de timbru, se restrange accesul la justiţie în raport cu puterea economica a persoanelor în cauza” şi, în consecinţa, se încalcă şi prevederile art. 51 din Constitutie.Referitor la neconstitutionalitatea art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, autorii excepţiei considera ca, prin restrangerea sferei de aplicare a excepţiilor de neconstitutionalitate numai la legi sau ordonante ori la unele dispozitii din aceste acte normative, se ingradeste accesul liber la justiţie al persoanelor interesate. De asemenea, arata ca textul de lege criticat contravine art. 51 din Constitutie, deoarece „limiteaza, în dispretul Constituţiei, posibilitatea practica a cetateanului de a-şi apara drepturile sale”.Instanţa de judecată apreciaza ca dispozitiile art. 20^1 din Legea nr. 597/2002 şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, sunt constitutionale. În acest sens considera ca prin dispozitiile art. 20^1 din Legea nr. 597/2002 „s-a stabilit o excepţie vizand scutirea de taxa de timbru a acţiunilor introduse de lichidator în aplicarea acestei legi”, ceea ce nu contravine însă prevederilor constitutionale ale art. 16 şi 21. Instanţa arata ca, în speta, „paratele nu pot invoca în propriul lor beneficiu excepţia de scutire de taxa de timbru numai pe considerentul ca în cadrul actiunii intentate de lichidator au formulat actiune reconventionala, deoarece excepţia nu vizeaza decat actiunea principala intentata de lichidator […]”.În ceea ce priveste contrarietatea dintre art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, şi prevederile art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 51 din Constitutie, instanţa apreciaza ca acest text legal nu are aplicabilitate în speta, iar solutionarea cauzei nu depinde de aplicarea acestuia. De asemenea, apreciaza ca norma juridica reglementata în art. 23 alin. (1) nu contravine nici unui principiu sau text constituţional, intrucat toate celelalte acte normative care sunt excluse controlului de constituţionalitate pe calea excepţiei „sunt supuse controlului de legalitate pe calea actiunii directe de contencios administrativ la instantele competente sa solutioneze astfel de litigii sau pot fi cenzurate pe calea excepţiei de nelegalitate şi de neconstitutionalitate în faţa instanţelor de drept comun, în cadrul litigiilor pendinte”.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.Guvernul apreciaza ca excepţia de neconstitutionalitate este neintemeiata. În acest sens arata ca dispozitiile art. 20^1 alin. 3 din Legea nr. 83/1998 „consacra un regim derogator în ceea ce priveste plata taxelor de timbru pentru actiunile formulate de lichidatorii băncilor aflate în lichidare judiciara”, conţinutul acestui alineat reprezentand o varianta asemanatoare art. 42 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Constatand că nu exista o jurisprudenta a Curtii Constitutionale în ceea ce priveste dispozitiile art. 20^1 alin. 3 din Legea nr. 83/1998, apreciaza totusi ca exista spete relative la art. 42 din Legea nr. 64/1995, astfel încât sunt premise similare pentru a putea apela la jurisprudenta instanţei de contencios constituţional în aceasta materie. În acest context invoca Decizia nr. 66 din 28 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 4 aprilie 2002.În ceea ce priveste excepţia de neconstitutionalitate a art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Guvernul apreciaza ca aceasta este vadit neintemeiata, intrucat aceste prevederi nu încalcă principii sau texte constitutionale, ci precizeaza condiţiile şi cazurile în care excepţia de neconstitutionalitate a unei legi sau ordonante a Guvernului poate fi ridicata.Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.CURTEA,examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, sustinerile reprezentantului autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei republicate, precum şi dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizata şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, sa solutioneze excepţia de neconstitutionalitate ridicata.Din examinarea incheierii de sesizare şi a concluziilor scrise, depuse în motivarea excepţiei, Curtea constata ca atât autorii excepţiei, cat şi instanţa de judecată, în mod greşit, au indicat ca obiect al criticii de neconstitutionalitate dispozitiile art. 20^1 din Legea nr. 597/2002.În realitate, obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. I pct. 15 din Legea nr. 597/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 18 noiembrie 2002, precum şi dispozitiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi functionarea Curtii Constitutionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 7 august 1997.Aceste dispozitii legale au urmatorul continut:Art. I pct. 15. – Articolele 20^1 -20^4 vor avea urmatorul cuprins:– Art. 20^1: "De la data deschiderii procedurii se suspenda toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra institutiei de credit debitoare sau bunurilor sale.Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a acţiunilor prevăzute la alin. 1. Termenele vor reincepe să curgă după 30 de zile de la închiderea procedurii. Actiunile introduse de lichidator în aplicarea dispoziţiilor prezentei legi sunt scutite de taxe de timbru."; […]– Art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată: „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătorești privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde solutionarea cauzei.”În susţinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege autorii excepţiei invoca incalcarea urmatoarelor prevederi din Constitutia republicată:– Art. 1 alin. (5): "În România, respectarea Constituţiei, a suprematiei sale şi a legilor este obligatorie.";– Art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetatenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminari.(2) Nimeni nu este mai presus de lege."; … – Art. 21 alin. (1) şi (2): "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept." … I. Examinand excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 15 din Legea nr. 597/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor, Curtea constata ca, ulterior sesizarii sale, Legea nr. 83/1998 a fost abrogata prin art. 65 din Ordonanţa Guvernului nr. 10/2004 privind procedura reorganizarii judiciare şi a falimentului instituţiilor de credit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2004.Dispozitiile legale criticate au fost însă preluate în art. 17 alin. (1), (2) şi (3) din actul normativ abrogator, cu urmatorul continut:"(1) De la data deschiderii procedurii reorganizarii judiciare sau a falimentului se suspenda toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra institutiei de credit debitoare sau bunurilor sale, dacă legea nu prevede altfel.(2) Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a acţiunilor prevăzute la alin. (1). Termenele vor reincepe să curgă după 30 de zile de la închiderea procedurii. … (3) Actiunile introduse de lichidator în aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonante sunt scutite de taxe de timbru." … În aceste condiţii Curtea Constituţională urmeaza să se pronunte asupra acestor texte de lege.Autorii excepţiei sustin ca aceste dispozitii legale contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) şi ale art. 21 alin. (1) şi (2), deoarece nu reglementeaza scutirea de plată taxei de timbru a tuturor părţilor dintr-un raport juridic guvernat de aceste dispozitii.Analizand aceste critici, Curtea constata ca sunt neintemeiate. Regula este cea a timbrarii acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Prevederile constitutionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstitutionalitate nu interzic stabilirea şi plata taxei de timbru; de altfel, acestea nu cuprind nici o menţiune referitoare la timbrare.În jurisprudenta sa constanta, concretizata prin Decizia nr. 25/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 1 aprilie 1999, Curtea a statuat ca art. 16 din Constitutie vizeaza egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveste recunoasterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertati fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicarii unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifica nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, ci şi necesitatea lui.De asemenea, Curtea Constituţională s-a pronuntat în mod constant, spre exemplu prin Decizia nr. 97/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 19 octombrie 1999, ca accesul la justiţie nu presupune gratuitatea, deoarece justiţia este un serviciu al statului ale cărui costuri sunt suportate de la buget.II. Nu poate fi retinuta nici critica art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit careia prin acest text de lege sunt sustrase de la controlul de constituţionalitate, cu excepţia legilor şi a ordonantelor, toate celelalte acte normative, ceea ce ar infrange prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5) şi art. 21 alin. (1) şi (2). În acest sens, Curtea constata ca aceasta excepţie, astfel cum a fost ridicata, este lovita de o cauza de inadmisibilitate, deoarece solutionarea litigiului dintre părţi nu depinde de dispozitiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constitutia republicată, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (6), precum şi al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (1), (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 10/2004 privind procedura reorganizarii judiciare şi a falimentului instituţiilor de credit, excepţie ridicata de Societatea Comerciala „Smav Exim” – S.R.L. şi Societatea Comerciala „G Impex” – S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 8.041/2003 al Tribunalului Cluj – Sectia comerciala şi de contencios administrativ.2. Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi functionarea Curtii Constitutionale, republicată, excepţie ridicata de aceiasi autori în acelasi dosar.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în sedinta publică din data de 18 martie 2004.PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent sef,Doina Suliman______________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește