DECIZIE Nr. 126*) din 6 decembrie 1995

Notă …
*) Definitivă prin nerecurare.Florin Bucur Vasilescu – preşedinteViorel Mihai Ciobanu – judecătorVictor Dan Zlatescu – judecătorRaul Petrescu – procurorDoina Suliman – magistrat-asistentPe rol soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, ale H.C.M. nr. 860/1973 privind stabilirea măsurilor de executare a Legii nr. 5/1973 şi ale Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991, invocată de piritii Mihaly Ladislau, Csika Edmond şi Csika Klara în Dosarul nr. 4.018/1993 al Judecătoriei Medias.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 29 noiembrie 1995, concluziile părţilor prezente şi ale reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în încheierea din aceeaşi dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a aminat pronunţarea la 6 decembrie 1995.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Reclamanţii Moga Luciana şi Moga Florin au chemat în judecata pe piritii Mihaly Ladislau, Csika Edmond, Csika Klara şi Consiliul Local al Comunei Tirnava, cerind rezilierea contractului de închiriere şi evacuarea, cauza formind obiectul Dosarului nr. 4.018/1993 al Judecătoriei Medias.Prin Încheierea nr. 14 din 26 octombrie 1994, Judecătoria Medias a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 5/1973, ale H.C.M. nr. 860/1973 şi ale Legii nr. 60/1991, invocată de piritii Mihaly Ladislau, Csika Edmond şi Csika Klara.În susţinerea excepţiei, piritii arata ca dispoziţiile din actele normative menţionate, referitoare la repartizarea locuinţelor de către consiliile locale, sunt neconstituţionale, deoarece numai contractele de închiriere formează baza obţinerii unei locuinţe. Se considera ca în prezent nu mai exista ordine de repartiţii sau repartiţii privind locuintele din fondul de locuinţe construite de stat. În consecinţa, consiliile locale nu au competenţa sa repartizeze locuinţe şi sa emita ordine de repartizare a locuinţelor. Numai contractele formează temeiul obţinerii unei locuinţe.În concluzie, toate dispoziţiile legale din actele normative în discuţie, care prevăd ca ordinul de repartizare sta la baza încheierii contractului de închiriere pentru locuintele construite din fondul de stat, sunt neconstituţionale, deoarece contravin prevederilor art. 120 şi 149 din Constituţie.De asemenea, sunt considerate neconstituţionale dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 5/1973, întrucît, stabilind ca „persoanele care se muta definitiv în alta localitate îşi păstrează dreptul de folosinţă asupra locuinţei pe care o deţin, cel mult 6 luni de la data mutării, fără a o putea subînchiria pe această perioadă”, contravin art. 25 şi art. 150 alin. (1) din Constituţie.La termenul de judecată din 29 noiembrie 1995, piritii au renunţat la invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991.Exprimindu-şi opinia, potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Judecătoria Medias considera ca "excepţia nu este intemeiata şi deci prevederile tuturor actelor normative în discuţie sunt constituţionale".Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.Senatul, în punctul sau de vedere, considera ca Legea nr. 5/1973 şi H.C.M. nr. 860/1973 nu sunt supuse controlului constituţionalităţii, deoarece sunt anterioare Constituţiei. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate, se apreciază ca „opinia tribunalului este legală”.În punctul de vedere al Guvernului se arata ca, în prezent, locuintele construite din fondurile statului se afla la dispoziţia consiliilor locale şi sunt administrate de agenţi economici specializaţi, iar închirierea lor se face beneficiarilor nominalizaţi potrivit dispoziţiilor Legii nr. 5/1973, fiind necesară emiterea unui act din partea consiliului local, care să stea la baza încheierii contractului de închiriere. Din aceste motive, Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata.Camera Deputaţilor nu a comunicat punctul sau de vedere.Având în vedere importanţa problemei care formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, în temeiul art. 12 din regulamentul sau de organizare şi funcţionare, Curtea Constituţională a solicitat şi opinia Catedrei de drept privat a Facultăţii de Drept din Bucureşti, care considera excepţia neîntemeiată, întrucît "procedura instituită de lege privind atribuirea locuinţelor din fondul locativ de stat construit în vederea închirierii nu contravine Constituţiei. Aceasta procedura este necesară, deoarece, în lipsa ei, unităţile care administrează fondul locativ de stat ar putea închiria locuintele după criterii inechitabile".CURTEA,examinînd încheierea de sesizare, punctul de vedere al Senatului şi al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor şi ale reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile Legii nr. 5/1973 şi ale H.C.M. nr. 860/1973, prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele:În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională este competenţa să soluţioneze doar excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 5/1973, care, deşi anterioară Constituţiei, este în vigoare, urmînd a fi aplicată spre a produce efecte juridice şi în prezent, în noul regim constituţional. Nu intră în competenţa Curţii verificarea constituţionalităţii dispoziţiilor H.C.M. nr. 860/1973, deoarece asupra legalităţii hotărîrilor Guvernului este competenţa să se pronunţe instanţa judecătorească, pe calea contenciosului administrativ. În orice caz, hotărârea nu este decît un act emis în executarea Legii nr. 5/1973 şi deci soarta sa depinde de soluţia data cu privire la constituţionalitatea legii, chiar dacă Curtea Constituţională nu are căderea să se pronunţe în mod expres asupra constituţionalităţii ei.Autorii excepţiei considera ca dispoziţiile Legii nr. 5/1973, care prevăd ca ordinul de repartizare a locuinţelor din fondul locativ de stat, emis de consiliul local, sta la baza încheierii contractului de închiriere, precum şi cele ale art. 19 din aceeaşi lege sunt neconstituţionale, deoarece contravin prevederilor art. 25, art. 120, art. 149 şi art. 150 alin. (1) din Constituţie.Cît priveşte Legea nr. 5/1973, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 40 din 7 iulie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 30 noiembrie 1993, a reţinut ca prevederile ei nu sunt neconstituţionale. Astfel, în aceasta decizie Curtea a considerat ca „Legea nr. 5/1973 a reglementat administrarea fondului locativ, astfel încât să fie repartizat în funcţie de posibilităţile pe care statul le are şi de cerinţele populaţiei… Prevederile acestei legi, cu modificările ulterioare, sunt aplicabile şi astăzi, pentru ca în domeniul locuinţelor realitatile juridice se menţin şi, ca atare, fondul de locuinţe trebuie în continuare administrat potrivit unor criterii legale care să răspundă unor exigente economice, sociale şi umane…. Constituţia nu desfiinţează regulile clasice privind încheierea, derularea şi încetarea contractelor de închiriere şi nu se poate pune în discuţie constituţionalitatea încetării, desfacerii sau rezilierii contractelor, dacă acestea se produc în litera şi spiritul legii”. Aceste considerente îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţa.Este adevărat ca sistemul de repartizare a locuinţelor şi a altor spaţii locative, reglementat prin prevederile Legii nr. 5/1973, corespunde unei administraţii cu caracter centralizat. Dar acest fapt nu este determinant, în esenta sa, cu privire la atribuirea spaţiilor locative având destinaţia de locuinta. El este menţinut şi aplicat în condiţiile tranzitiei la economia de piaţa, cu adaptarile necesare pe care le presupune o asemenea schimbare fundamentală. În aceste condiţii, nu exista nici un fel de contradictii cu prevederile art. 120 din Constituţie, care stabilesc doar faptul ca în localităţi funcţionează consilii locale şi primari aleşi, iar activitatea acestora se desfăşoară în condiţiile legii, pe baza principiului autonomiei locale.În consecinţa, sancţiunea instituită pentru situaţia în care locuinta nu este ocupată timp de peste 6 luni nu contravine prevederilor art. 25 din Constituţie şi nici unei prevederi constituţionale, deoarece prin chiar art. 49 din Constituţie s-a creat posibilitatea restringerii, prin lege, a unui drept subiectiv, în interes social, lăsându-se la aprecierea instanţei de judecată soluţionarea situaţiilor de fapt. Legitimitatea constituţională a art. 19 din Legea nr. 5/1973 rezultă deci din prevederile art. 49 din Constituţie.Art. 19 din Legea nr. 5/1973 nu are în vedere locuintele proprietate personală, el reglementind dreptul de proprietate al statului, iar nu al chiriaşului.Comparând prevederile constituţionale cu cele cuprinse în Legea nr. 5/1973, se poate observa ca acestea din urma concorda cu litera şi spiritul celor dintii, urmînd a fi declarate constituţionale. Actele normative din acest domeniu recunosc valabilitatea contractelor de închiriere, încheiate în condiţiile stabilite de părţi, iar prin aceasta nu se aduce atingere nici unei dispoziţii constituţionale şi deci nu sunt incidente prevederile art. 150 alin. (1) din Constituţie.În timpul dezbaterilor, piritii au revenit asupra excepţiei de neconstituţionalitate a Legii nr. 69/1991. Dar, potrivit art. 26 alin. 1 din regulamentul sau de organizare şi funcţionare, o dată sesizată, Curtea trebuie să procedeze la examinarea constituţionalităţii textului criticat, nefiind aplicabile dispoziţiile referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului. Nu se constata însă dispoziţii neconstituţionale în cuprinsul Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991.Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 43 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 alin. (1) şi al art. 26 din Legea nr. 47/1992,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 5/1973 şi al H.C.M. nr. 860/1973, invocată de Mihaly Ladislau, Csika Edmond şi Csika Klara în Dosarul nr. 4.018/1993 al Judecătoriei Medias.Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.Pronunţată în şedinţa din 6 decembrie 1995.PREŞEDINTE,conf. univ. dr. Florin Bucur VasilescuMagistrat-asistent,Doina Suliman–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește