DECIZIE nr. 126 din 26 aprilie 2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 şi ale art. 224 din Codul de procedură penală



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorIuliana Nedelcu – procurorCristina Radu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 şi ale art. 224 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Costel Campian în Dosarul nr. 220/2000 al Curţii Militare de Apel.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, invocand în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 210 din 26 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 5 martie 2001.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 10 octombrie 2000, pronunţată în Dosarul nr. 220/2000, Curtea Militară de Apel a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 şi ale art. 224 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Costel Campian.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile art. 224, ale art. 6 alin. 1 şi ale art. 172 alin. 1 din Codul de procedură penală nu asigura persoanelor cercetate, în faza efectuării actelor premergătoare începerii urmăririi penale, exercitarea dreptului la apărare, incalcandu-se astfel art. 24 alin. (1) şi art. 20 din Constituţie, precum şi prevederile art. 6 pct. 3 lit. a)-d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În motivarea acestei sustineri se arata ca "în faza actelor premergătoare se pot administra orice mijloace de proba în secret, fără ca acuzatul sa ia la cunoştinţa oficial despre faptele ce i se imputa", precum şi ca, în aceeaşi faza, "persoanei cercetate, împotriva căreia se administrează probe în acuzare, nu îi este garantat dreptul la apărare, întrucât formal nu are calitatea de invinuit şi nici de inculpat".Curtea Militară de Apel, exprimandu-şi opinia, apreciază ca "art. 224 din Codul de procedură penală, privit prin coroborarea sa cu art. 6 alin. 1 şi art. 172 alin. 1 din Codul de procedură penală, nu este contrar, principial, cu prevederile Constituţiei României, inclusiv cu referire la art. 20 alin. (1) şi art. 24 din Legea fundamentală".Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, cu privire la susţinerile referitoare la încălcarea art. 24 din Constituţie se arata ca dreptul la apărare "cuprinde totalitatea drepturilor şi regulilor procedurale care oferă persoanei posibilitatea de a se apara împotriva acuzatiilor ce i se aduc şi posibilitatea folosirii unui avocat" şi ca "atât art. 6 alin. 1, cat şi art. 172 alin. 1 nu fac altceva decât sa transpuna în Codul de procedură penală garanţiile constituţionale menţionate mai sus, prin acordarea posibilităţii părţilor de a avea garantat, pe tot parcursul procesului penal, dreptul la apărare şi de a beneficia, în cursul urmăririi penale, de un avocat". Cu raportare la acelaşi text constituţional se mai arata ca, "prin simpla instituire a posibilităţii efectuării, în vederea începerii urmăririi penale, a unor acte premergătoare", art. 224 din Codul de procedură penală "nu este de natura a aduce atingere dreptului la apărare, atâta timp cat acesta este pe deplin respectat în cursul procesului penal – actele premergătoare efectuandu-se în vederea începerii urmăririi penale, deci înaintea începerii procesului penal". În legătură cu susţinerile privind încălcarea pct. 3 al art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale se arata ca aceste prevederi impun "existenta unei notificări din partea autorităţilor cu privire la imputarea săvârşirii unei infracţiuni", sens în care "este suficienta luarea unor măsuri care să presupună existenta unei astfel de imputari", cum ar putea fi, de exemplu, "percheziţionarea unei persoane sau a domiciliului unei persoane, confiscarea anumitor bunuri, cererea de ridicare a imunitatii parlamentare, mandatul unui judecător de punere sub sechestru a unei clădiri, arestarea unei persoane, începerea urmăririi penale etc.". În acest sens se invoca şi jurisprudenta Curţii Europene a Drepturilor Omului.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 şi ale art. 224 din Codul de procedură penală, al căror conţinut este următorul:– Art. 6 alin. 1: "Dreptul de apărare este garantat învinuitului, inculpatului şi celorlalte părţi în tot cursul procesului penal";– Art. 172 alin. 1: "În cursul urmăririi penale, apărătorul învinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală şi poate formula cereri şi depune memorii. Lipsa aparatorului nu împiedica efectuarea actului de urmărire penală, dacă exista dovada ca apărătorul a fost încunoştinţat de data şi ora efectuării actului.";– Art. 224: "În vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare.De asemenea, în vederea strangerii datelor necesare organelor de urmărire penală pentru începerea urmăririi penale, pot efectua acte premergătoare şi lucrătorii operativi din Ministerul de Interne, precum şi din celelalte organe de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, anume desemnaţi în acest scop, pentru fapte care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale.Procesul-verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de proba."Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine ca aceste texte din Codul de procedură penală contravin următoarelor prevederi constituţionale:– Art. 20: "(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanta cu Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.(2) Dacă exista neconcordante între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale."; … – Art. 24: "(1) Dreptul la apărare este garantat.(2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu." … Totodată, se arata ca sunt incalcate şi dispoziţiile art. 6 pct. 3 lit. a)-d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit cărora: "Orice acuzat are, în special, dreptul:a) să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit, asupra naturii şi cauzei acuzatiei aduse împotriva sa; … b) sa dispună de timpul şi înlesnirile necesare pregătirii apărării sale; … c) să se apere el însuşi sau să fie asistat de un apărător ales de el şi, dacă nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un apărător, să poată fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei o cer; … d) sa intrebe sau să solicite audierea martorilor acuzarii şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzarii; […]." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea Constituţională constata ca în esenta autorul excepţiei de neconstituţionalitate critica dispoziţiile art. 6 alin. 1 şi ale art. 172 alin. 1 din Codul de procedură penală, întrucât acestea limitează exerciţiul dreptului la apărare al învinuitului şi al inculpatului, asigurându-l doar pe parcursul procesului penal, iar nu şi în faza premergătoare procesului, deşi în temeiul art. 224 din acelaşi cod organul de urmărire penală efectuează numeroase acte de cercetare anterior declanşării procesului penal. Se susţine ca organul de urmărire penală nu este obligat sa încunoştinţeze persoana cercetata în legătură cu actele premergătoare şi nici să asigure acesteia exercitarea dreptului la apărare şi asistarea aparatorului la efectuarea acestor acte. În consecinţa, se apreciază ca aceste texte din Codul de procedură penală contravin art. 24 din Constituţie şi art. 6 pct. 3 lit. a)-d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.I. În legătură cu susţinerea potrivit căreia dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile art. 24 din Constituţie, Curtea Constituţională constata ca, dimpotriva, atât art. 6 alin. 1, cat şi art. 172 alin. 1 din Codul de procedură penală transpun în norme procedurale, pentru inculpat, invinuit şi celelalte părţi ale procesului penal, pe tot parcursul procesului penal, principiul constituţional al dreptului la apărare, inclusiv sub aspectul dreptului acestora de a fi asistaţi de apărător.Curtea constata, de asemenea, ca în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. 1 din Codul de procedură penală "Procesul penal se desfăşoară atât în cursul urmăririi penale cat şi în cursul judecaţii, potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege". Art. 224 din Codul de procedură penală reglementează posibilitatea efectuării unor acte premergătoare începerii procesului penal. Faza actelor premergătoare nu este parte componenta a procesului penal şi, într-adevăr, pentru aceasta faza nu este reglementată asigurarea exercitării dreptului la apărare. Este de observat însă ca potrivit prevederilor art. 224 alin. 1 din Codul de procedură penală actele premergătoare se efectuează "în vederea începerii urmăririi penale".Începerea urmăririi penale se dispune, de principiu, în rem, atunci când exista date cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, astfel cum prevede art. 228 alin. 1 din Codul de procedură penală, potrivit căruia "Organul de urmărire penală sesizat în vreunul din modurile prevăzute în art. 221 dispune prin rezoluţie începerea urmăririi penale, când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzute în art. 10, cu excepţia celui de la lit. b^1)". Începerea urmăririi penale se dispune în personam numai dacă, în acelaşi timp, exista suficiente date şi cu privire la persoana autorului infracţiunii.Totodată, alin. 3 al art. 224 din Codul de procedură penală prevede că "Procesul-verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de proba". Rezultă, prin urmare, ca în aceasta faza, cu excepţia procesului-verbal menţionat în textul citat, nu pot fi efectuate acte de procedura care să constituie mijloace de proba în sensul prevederilor art. 64 din Codul de procedură penală şi care să vizeze o anumită persoana banuita ca fiind autorul infracţiunii.De altfel, asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 6 din Codul de procedură penală, prin raportare la art. 24 din Constituţie, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, şi anume prin Decizia nr. 141 din 5 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 30 noiembrie 1999. Prin aceasta decizie, respingând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea a reţinut ca "garantarea dreptului la apărare nu se poate asigura în afară procesului penal, înainte de începerea urmăririi penale, când făptuitorul nu are calitatea procesuala de invinuit sau inculpat. […] Efectuarea de către organele de urmărire penală a unor acte premergătoare, anterior începerii urmăririi penale, în vederea strangerii datelor necesare declanşării procesului penal, nu reprezintă momentul începerii procesului penal şi se efectuează tocmai pentru a se constata dacă sunt sau nu temeiuri pentru începerea procesului penal". S-a mai reţinut ca deşi, "în conformitate cu prevederile art. 224 din Codul de procedură penală, procesul-verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de proba, dreptul la apărare al învinuitului nu poate fi considerat ca fiind încălcat, pentru ca acesta are posibilitatea de a-l combate cu alt mijloc de proba, atunci când instanţa înţelege să-i dea eficienta".Asa fiind şi întrucât nu au intervenit împrejurări noi de natura sa modifice aceasta jurisprudenta, Curtea Constituţională urmează sa respingă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 şi ale art. 224 din Codul de procedură penală, cu raportare la prevederile art. 24 din Constituţie.II. De asemenea, Curtea Constituţională constata ca este neîntemeiată şi cea de-a doua critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea prevederilor art. 6 pct. 3 lit. a)-d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând aceasta critica, Curtea retine ca art. 6 pct. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale reglementează drepturile "acuzatului". În sensul acestui articol noţiunea de "acuzat" priveşte persoana căreia i se imputa, formal şi explicit sau implicit, prin efectuarea unor acte de urmărire penală îndreptate împotriva sa, săvârşirea unei infracţiuni. Asa cum s-a arătat şi anterior, asemenea acte se efectuează, potrivit regulilor procedurii penale române, doar în cursul procesului penal, în condiţiile asigurării exercitării dreptului la apărare prevăzut la art. 24 din Constituţie.Faţa de cele arătate Curtea retine ca textele de lege criticate nu aduc atingere dreptului la apărare nici prin raportarea lor la prevederile art. 6 pct. 3 lit. a)-d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prevederi aplicabile potrivit dispoziţiilor art. 20 din Constituţie, excepţia de neconstituţionalitate urmând să fie respinsă şi sub acest aspect.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi în ceea ce priveşte soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a art. 224 din Codul de procedură penală,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 şi ale art. 224 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Costel Campian în Dosarul nr. 220/2000 al Curţii Militare de Apel.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 aprilie 2001.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Cristina Radu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește