DECIZIE nr. 126 din 21 februarie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 şi art. 5 alin. 2 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari) la Legea locuinţei nr. 114/1996



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorIon Tiucă – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 şi art. 5 alin. 2 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari) la Legea locuinţei nr. 114/1996, excepţie ridicată de Brânduşa Drăgulin în Dosarul nr. 1.535/2005 al Judecătoriei Ploieşti.La apelul nominal se prezintă autoarea excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Partea prezentă solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând că actele depuse în dosarul ce avea ca obiect cererea de înfiinţare a asociaţiei de proprietari nu întrunesc condiţiile prevăzute de lege, astfel că instanţa de judecată a admis cererea şi a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru înfiinţarea acestei asociaţii. Datorită acestei "autorizări neconstituţionale", potrivit autoarei, dreptul de proprietate a fost transferat asociaţiei de proprietari, astfel că aceasta, în calitate de proprietar, este supusă la şicane, cum ar fi: distrugerea apartamentului din cauza funcţionării defectuoase a ascensorului, imposibilitatea folosirii apartamentului din cauza zgomotului produs de ascensor, insultarea şi obligarea la plata unei întreţineri nedatorate, încălcându-i-se astfel dreptul de proprietate. În susţinere depune note scrise şi un număr de 12 înscrisuri.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate sunt în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 5 august 2005, pronunţată în Dosarul nr. 1.535/2005, Judecătoria Ploieşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 şi art. 5 alin. 2 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari) la Legea locuinţei nr. 114/1996, excepţie ridicată de Brânduşa Drăgulin.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că actele depuse în Dosarul nr. 66/2004 al Judecătoriei Ploieşti, ce a avut ca obiect cererea de înfiinţare a asociaţiei de proprietari, nu întrunesc condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 şi de Ordonanţa Guvernului nr. 400/2003. Astfel, se arată că Judecătoria Ploieşti, în baza unor „articole neconstituţionale”, a admis cererea de înfiinţare a asociaţiei de proprietari, transferând atributele dreptului de proprietate asupra apartamentului pe care îl deţine acestei asociaţii. În acest fel, consideră că se încalcă atât dreptul la liberă asociere, cât şi dreptul de proprietate.Instanţa de judecată consideră că textele legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 40 şi 44.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia este neîntemeiată, arătând că în jurisprudenţa sa Curtea a statuat că în anumite situaţii legiuitorul poate institui forme speciale de asociere ce urmăresc salvgardarea unor interese de ordin general, asociaţia de proprietari aflându-se într-o asemenea situaţie.Avocatul Poporului consideră prevederile legale criticate ca fiind constituţionale. Se arată că aceste prevederi sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale, deoarece prin ele se urmăreşte realizarea unui scop de interes general.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 4 şi art. 5 alin. 2 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari) la Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 20 din Legea nr. 145/1999 pentru modificarea şi completarea Legii locuinţei nr. 114/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 9 septembrie 1999.Textele de lege criticate prevăd următoarele:– Art. 4: "Asociaţia de proprietari se constituie pe baza hotărârii a cel puţin jumătate plus unul din numărul proprietarilor apartamentelor şi spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea cu destinaţie de locuinţă, din cadrul unei clădiri.În clădirile de locuit cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociaţii de proprietari pe fiecare tronson sau scară în parte, dacă proprietatea comună aferentă tronsonului sau scării poate fi delimitată şi dacă este posibilă repartizarea cheltuielilor comune pe tronsoane sau scări."– Art. 5 alin. 2: "Asociaţia de proprietari dobândeşte personalitate juridică în baza încheierii judecătorului delegat la organul financiar local de către preşedintele judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială se află imobilul."Textele constituţionale pretins a fi încălcate sunt cele ale art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere şi ale art. 44 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului de proprietate, precum şi la limitele acestui drept.Analizând dispoziţiile legale criticate, Curtea constată că motivul de neconstituţionalitate invocat, în sensul că ar fi încălcate prevederile constituţionale ale art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere, nu poate fi reţinut. În acest sens, referindu-se la dreptul de asociere, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 287 din 5 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 19 noiembrie 2002, a statuat că în anumite cazuri legiuitorul poate institui forme speciale de asociere, ce urmăresc apărarea unor interese de ordin general şi care nu reprezintă modalităţi cuprinse în conceptul de liberă asociere, astfel cum acesta este conturat prin prevederile art. 40 din Constituţie.Asociaţia de proprietari se află într-o asemenea situaţie juridică. Această categorie de asociaţii a fost creată prin lege în vederea realizării unui scop de interes general, şi anume administrarea în bune condiţii a clădirilor cu mai multe apartamente, luându-se în seamă totodată şi interesele locatarilor legate de realizarea unei bune convieţuiri, inclusiv pentru stabilirea costurilor şi a cheltuielilor comune, a repartizării lor pe fiecare locatar, a reparaţiilor şi amenajărilor necesare etc. Rezolvarea problemelor pe care le implică locuirea şi administrarea unui imobil cu mai mulţi locatari impune, în consecinţă, o asociere fără de care drepturile şi interesele legitime ale celor ce locuiesc în imobilul respectiv ar putea fi afectate prin apariţia unor neînţelegeri sau litigii.De asemenea prin Decizia nr. 83 din 10 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 27 aprilie 2005, Curtea a statuat că, prin modul în care este reglementată prin lege constituirea asociaţiei de proprietari, nu se poate reţine că s-ar încălca dreptul de asociere, prin convertirea sa într-o obligaţie. Optând pentru achiziţionarea unui apartament într-o clădire cu mai multe apartamente, autorul excepţiei şi-a asumat în deplină cunoştinţă de cauză drepturile şi obligaţiile pe care legea le recunoaşte şi le impune proprietarilor, în vederea constituirii asociaţiei de proprietari.Considerentele şi soluţiile acestor decizii sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit căreia dispoziţiile legale criticate ar fi contrare dispoziţiilor art. 44 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că acestea, reglementând modalitatea constituirii asociaţiilor de proprietari, sunt exact în sensul textului din Legea fundamentală.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 şi art. 5 alin. 2 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari) la Legea locuinţei nr. 114/1996, excepţie ridicată de Brânduşa Drăgulin în Dosarul nr. 1.535/2005 al Judecătoriei Ploieşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Maria Bratu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește