DECIZIE Nr. 124 din 22 octombrie 1996

Ioan Muraru – preşedinteViorel Mihai Ciobanu – judecătorMihai Constantinescu – judecătorIoan Deleanu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorRaul Petrescu – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol, pronunţarea asupra recursului declarat de Societatea Comercială "Veritas Nova" – S.R.L. Suceava, str. Ştefan cel Mare nr. 20, judeţul Suceava, împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 66 din 21 mai 1996.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 15 octombrie 1996, în prezenta procurorului şi în lipsa părţilor legal citate, şi au fost consemnate în încheierea din aceeaşi dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea Constituţională a aminat pronunţarea pentru data de 22 octombrie 1996.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Decizia nr. 66 din 21 mai 1996 Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5, art. 22 şi art. 78 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, invocată de Societatea Comercială „Veritas Nova” – S.R.L. Suceava în Dosarul nr. 3.227/1995 al Tribunalului Arad.În considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 66/1996 s-au reţinut, în principal, următoarele: – prin Decizia nr. 45 din 21 mai 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995, pronunţată, în cadrul controlului privind constituţionalitatea unor prevederi din Legea nr. 51/1995, înainte de promulgare, Curtea a statuat ca prevederile art. 5 din această lege sunt constituţionale. În motivarea acestei decizii se arata ca textul de lege respectiv nu a mai reţinut ca modalitate organizatorică birourile de asistenţa juridică cu caracter asociativ, iar Curtea nu poate soluţiona obiecţii privind omisiuni ale legiuitorului, ci numai pe cele referitoare la dispoziţiile legale adoptate;– prevederile art. 22 din Legea nr. 51/1995 nu sunt contrare normei constituţionale atât timp cît, potrivit art. 24 alin. (2) din Constituţie, în timpul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, în condiţiile prevăzute de lege, astfel încât incriminarea faptelor de exercitare nelegală a profesiei de avocat, stabilită în art. 22, nu este decît consecinţa logica a reglementării legale;– dispoziţiile art. 78 din Legea nr. 51/1995, potrivit cărora persoanele fizice şi juridice care au fost autorizate în baza altor legi şi decrete sa acorde consultanţa juridică îşi încetează activitatea, sunt constituţionale, iar activitatea desfăşurată de aceste persoane, până la apariţia legii, a fost legală şi nu a fost afectată cu nimic prin noul text.Prin recursul declarat împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 66 din 21 mai 1996, recurenta, Societatea Comercială „Veritas Nova” – S.R.L. Suceava a solicitat să se constate nulitatea absolută a deciziei, sa admită recursul formulat şi, pe cale de consecinţa, excepţia de neconstituţionalitate invocată, pentru următoarele motive:– decizia este nelegală, fiind emisă cu încălcarea "formulelor de procedura" prevăzute în art. 105 din Codul de procedură civilă, în sensul că domnii judecători Antonie Iorgovan, Costica Bulai şi Victor Dan Zlatescu ar fi trebuit să se abţină de la judecarea acestei "cauze", întrucît au făcut parte din completul de judecată care a pronunţat Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, fiind deci "recuzabili şi incompatibili";– decizia recurată este netemeinica, deoarece Curtea Constituţională nu a analizat şi excepţia invocată cu privire la art. 1, art. 3 şi art. 14 din Legea nr. 51/1995, retinind spre judecare doar excepţiile cu privire la art. 5, art. 22 şi art. 78;– Curtea a reţinut greşit ca "avocaţii jurisconsulti" nu sunt membri ai barourilor de avocaţi, întrucît în temeiul art. 13 din Decretul nr. 143/1955, coroborat cu prevederile Decretului nr. 281/1954 şi ale Legii nr. 51/1995, aceştia sunt membri „prin efectul legii” ai barourilor de avocaţi. Invocarea art. 49 din Constituţie, în ideea restringerii „drepturilor profesionale” ale acestei categorii de avocaţi, este o adaugare la lege, care are drept consecinţa ca decizia pronunţată a încălcat prevederile art. 304 pct. 6 din Codul de procedură civilă, instanţa acordind mai mult decît s-a cerut;– de asemenea, recurentul considera ca prin decizia recurată s-a apreciat greşit ca "avocaţii jurisconsulti" sunt persoane necalificate şi scapa controlului profesional al baroului de avocaţi.În concluzie, se susţine ca Legea nr. 51/1995 este o lege neaplicabila şi menţinerea ei în vigoare, fără amendamentele invocate prin excepţiile de neconstituţionalitate, creează pericolul pentru jurisconsulti de a deveni infractori.CURTEA,având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, prevederile din Legea nr. 51/1995 invocate ca fiind neconstituţionale, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Primul motiv de recurs, potrivit căruia Decizia Curţii Constituţionale nr. 66 din 21 mai 1996 este lovită de nulitate, întrucît judecătorii care au pronunţat aceasta decizie au făcut parte din completul care a pronunţat Decizia Curţii Constituţionale nr. 45 din 2 mai 1995, "fiind incompatibili şi recuzabili în judecarea acestei cauze", este neîntemeiat şi urmează a fi respins.Potrivit art. 16 din Legea nr. 47/1992, procedura jurisdicţională prevăzută de această lege se completează cu regulile procedurii civile în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii Constituţionale. Prevederile art. 24 din Codul de procedură civilă, care consacra incompatibilitatea judecătorilor, nu se aplică în cauza de faţa, deoarece judecătorii Curţii Constituţionale nu se găsesc în nici una dintre situaţiile prevăzute de text, care, astfel cum constant s-a decis în doctrina şi în jurisprudenta, sunt de stricta interpretare.Referitor la cererea de recuzare a judecătorilor care au pronunţat Decizia nr. 66/1996, aceasta nu este admisibilă. Potrivit art. 27 pct. 7 din Codul de procedură civilă, judecătorul poate fi recuzat "dacă şi-a spus părerea cu privire la pricina ce se judeca". În aplicarea acestui text, judecătorul poate fi recuzat numai dacă într-o anumită pricina şi-a spus părerea înainte de a se ajunge la deliberare în acea pricina. Nu constituie deci, sub acest aspect, motiv de recuzare împrejurarea ca judecătorul sau judecătorii şi-au exprimat părerea într-o alta cauza, cu acelaşi obiect.Cel de-al doilea motiv de recurs, potrivit căruia Curtea Constituţională nu a analizat toate excepţiile invocate, retinind spre judecare doar excepţiile cu privire la art. 5, art. 22 şi art. 78 din Legea nr. 51/1995, este, de asemenea, neîntemeiat şi urmează a fi respins pentru considerentele ce urmează.În şedinţa de judecată, asa cum rezultă din încheierea pronunţată la data de 15 mai 1996, au făcut obiectul dezbaterilor prevederile art. 5, art. 22 şi art. 78 din Legea nr. 51/1995, cu al căror control Curtea a fost sesizată prin Încheierea din 9 august 1995, pronunţată de Tribunalul Arad.Prin concluziile scrise, depuse de recurent după dezbaterea cauzei în şedinţa publică, acesta a mai invocat, cu încălcarea dispoziţiilor art. 132 alin. 1 şi ale art. 134 din Codul de procedură civilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 3 şi art. 14 din Legea nr. 51/1995. Decizia recurată nu a analizat constituţionalitatea acelor prevederi, întrucît nu au făcut obiectul sesizării şi nu au fost invocate în cursul dezbaterilor, ci după încheierea lor. De asemenea, potrivit practicii Curţii Constituţionale, asa cum rezultă din Decizia nr. 71 din 5 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 15 septembrie 1994, din Decizia nr. 97 din 24 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 17 ianuarie 1996, şi din Decizia nr. 77 din 25 iunie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 26 iulie 1996, o excepţie de neconstituţionalitate nu poate fi ridicată direct în faţa Curţii. Aceasta soluţie se întemeiază pe faptul ca, potrivit art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea se pronunţa numai asupra excepţiilor cu care este sesizată prin încheierea instanţei de judecată pronunţată în acest scop. Orice demers al Curţii Constituţionale, dincolo de limitele sesizării, ar avea drept consecinţa încălcarea prevederilor constituţionale şi ale legii organice a Curţii, potrivit cărora, în cadrul controlului a posteriori al legii pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea nu se poate sesiza din oficiu.Nici critica potrivit căreia Curtea a greşit retinind ca "avocaţii jurisconsulti" nu sunt membri ai barourilor de avocaţi, invocind în decizie art. 49 din Constituţie, în ideea restringerii "drepturilor profesionale" ale acestei categorii de avocaţi, nu poate fi primită.Decizia nr. 66/1996 a examinat dispoziţiile din Legea nr. 51/1995, care vizau problema dacă societăţile comerciale de tipul Societăţii Comerciale „Veritas Nova” – S.R.L. Suceava, constituite din jurişti care nu sunt membri ai barourilor de avocaţi, pot exercita profesia de avocat. Dispoziţiile art. 78 din Legea nr. 51/1995 prevăd ca persoanele fizice şi juridice care au fost autorizate în baza altor legi sa acorde consultaţii juridice îşi încetează activitatea. Prin lege nu se încalcă dispoziţiile art. 37 din Constituţie privind dreptul de asociere, întrucît acest drept se exercită numai cu respectarea legii şi nu împotriva ei, asa cum s-a pronunţat, de altfel, Curtea Constituţională prin Decizia nr. 2 din 13 ianuarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 februarie 1993.Prin art. 5 din lege sunt reglementate forme asociative, constituite numai de avocaţi, nu şi de jurisconsulti sau de alţi jurişti care nu sunt înscrişi în baroul de avocaţi, potrivit legii. Or, asa cum s-a arătat, Curtea a statuat asupra caracterului constituţional al acestui articol. De aceea, invocarea în acest context, în decizia recurată, a prevederilor art. 49 din Constituţie nu este de natura sa constituie o adaugare la lege.În legătură cu ultimul motiv de recurs, potrivit căruia se susţine ca prin decizia atacată Curtea ar fi reţinut ca "avocaţii jurisconsulti" sunt persoane necalificate şi scapa controlului profesional al baroului de avocaţi, afirmatia este inexactă, întrucît Decizia nr. 66/1996 s-a referit la exercitarea nelegală a profesiei de avocat de către persoane necalificate, fapt incriminat în art. 22 din Legea nr. 51/1995.Având în vedere considerentele expuse, vazind şi prevederile art. 144 lit. c) şi ale art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi ale art. 25 din Legea nr. 47/1992,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge recursul declarat de Societatea Comercială "Veritas Nova" – S.R.L. Suceava împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 66 din 21 mai 1996.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din 22 octombrie 1996.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent,Maria Bratu––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește