DECIZIE nr. 122 din 25 martie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. c) şi art. 38 din Legea nr. 98/1994, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 108/1999, precum şi a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi art. 26 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorFlorentina Balta – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. c) şi art. 38 din Legea nr. 98/1994, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 108/1999, precum şi a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi art. 26 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, excepţie ridicată de Vasile Docan în Dosarul nr. 9.213/2002 al Tribunalului Bacau – Secţia comercială şi contencios administrativ.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondata, arătând ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate în motivarea excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 21 octombrie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 9.213/2002, Tribunalul Bacau – Secţia comercială şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. c) şi art. 38 din Legea nr. 98/1994, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 108/1999, precum şi a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi art. 26 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, excepţie ridicată de Vasile Docan, contravenient recurent în dosarul menţionat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine ca prevederile legale criticate nu oferă contravenientului absent la întocmirea procesului-verbal de contravenţie posibilitatea de a formula obiecţiuni la constatările cuprinse în procesul-verbal de contravenţie şi nu garantează dreptul la apărare al acestuia, "dând ocazia celor obligaţi să aplice legea sa comita abuzuri datorită faptului ca au prerogative prea largi", iar astfel sunt incalcate dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în drepturi (art. 16), accesul liber la justiţie (art. 21), dreptul la apărare (art. 24) şi exercitarea drepturilor şi a libertăţilor (art. 54).Tribunalul Bacau – Secţia comercială şi contencios administrativ considera ca excepţia este neîntemeiată, dispoziţiile legale criticate nefiind în contradictie cu Constituţia.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul arata ca, în esenta, dispoziţiile art. 2 lit. c) şi art. 38 din Legea nr. 98/1994, modificată, şi ale art. 21 alin. (1) şi art. 26 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 nu pot fi contrare art. 16 din Constituţie, referitor la egalitatea în drepturi. Din interpretarea art. 2 lit. c) din Legea nr. 98/1994 rezultă ca sancţiunea pentru nerespectarea normelor de sănătate publică stabilite de către direcţia de sănătate publică teritorială se aplică atât persoanelor fizice, cat şi persoanelor juridice, nefiind inclusă nici o dispoziţie restrictiva, fiind pe deplin respectata egalitatea de drepturi şi de tratament. Nu sunt incalcate nici prevederile art. 21 raportat la art. 24 din Constituţie. Potrivit art. 16 alin. (7) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, agentul constatator al contravenţiei are obligaţia ca în momentul încheierii procesului-verbal sa aducă la cunoştinţa contravenientului dreptul pe care îl are de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare, obiecţiuni consacrate, sub sancţiunea nulităţii, în procesul-verbal. Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 40 din Legea nr. 98/1994, modificată, şi celor ale art. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere care se judeca de instanţa judecătorească, iar în cadrul procesului contravenientul îşi poate face orice apărare pe care o considera necesară contra procesului-verbal, iar executarea se suspenda pe acest interval. Rezultă ca dreptul la apărare al contravenientului nu este afectat. Aceleaşi garanţii le are şi în situaţia în care nu este de faţa la constatarea contravenţiei sau refuza semnarea procesului-verbal de contravenţie. În concluzie, arata Guvernul, procedura de constatare şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale, prevăzută în art. 21 alin. (1) şi art. 26 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, nu este neconstitutionala.Avocatul Poporului, în punctul sau de vedere, arata ca, în ceea ce priveşte critica privind încălcarea prevederilor art. 21 şi 24 din Constituţie, aceasta este neîntemeiată. Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data inmanarii procesului-verbal, când persoana este prezenta, ori de la data comunicării acestuia, în cazul în care aceasta nu a fost prezenta. Plângerea este soluţionată în fond de către instanţa judecătorească competenţa, existând şi posibilitatea recursului, iar în cursul procesului executarea măsurii este suspendată. În acest mod contravenientul are asigurata respectarea atât a dreptului de acces liber la justiţie, cat şi a dreptului la apărare, executarea sancţiunii având loc numai după exercitarea acestor drepturi. În concluzie, Avocatul Poporului apreciază ca dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională constata ca a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 lit. c) şi art. 38 din Legea nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igiena şi sănătate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 16 noiembrie 1994, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 108 din 30 august 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 31 august 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 344 din 31 mai 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 7 iunie 2002, precum şi dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi art. 26 din Ordonanţa Guvernului nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180 din 11 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002.Dispoziţiile legale criticate ca neconstituţionale sunt următoarele:1. Din Legea nr. 98/1994, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 108/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 344/2002:– Art. 2: "Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 30.000.000 lei: […]c) neîndeplinirea măsurilor prescrise de direcţia de sănătate publică teritorială, care au drept scop prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile, prevenirea accidentarilor şi a intoxicatiilor favorizate şi întreţinute de factorii nocivi, ca urmare a poluarii mediului de muncă şi de viaţa;"; … – Art. 38: "Sancţiunea se aplică de către:a) agentul constatator, pentru contravenţiile constatate de inspectorii sanitari de stat şi inspectorii pentru protecţia mediului; […]" … 2. Din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002:– Art. 21 alin. (1): "În cazul în care prin actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplica şi sancţiunea.";– Art. 26: "(1) Dacă agentul constatator aplica şi sancţiunea, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, copia de pe acesta şi înştiinţarea de plată se înmânează contravenientului, făcându-se menţiune în acest sens în procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire.(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi faţă de celelalte persoane cărora trebuie să li se comunice copia de pe procesul-verbal, dacă sunt prezente la încheierea acestuia. … (3) În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuza să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum şi a înştiinţării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o luna de la data încheierii." … Autorul excepţiei considera ca aceste dispoziţii legale menţionate sunt contrare prevederilor art. 16, 21, 24 şi 54 din Constituţie, cu motivarea ca acestea nu garantează dreptul la apărare şi ca dau posibilitatea celor obligaţi să aplice legea de a comite abuzuri.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată. Astfel, din examinarea dispoziţiilor legale criticate se constată că acestea nu cuprind privilegii sau discriminări, ele aplicându-se deopotrivă tuturor celor care savarsesc fapte ce constituie contravenţii la normele de sănătate publică, fie ei persoane fizice sau juridice, nefiind vorba de încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie.Nici dreptul la apărare al contravenientului nu este încălcat, deoarece dispoziţiile privitoare la constatarea contravenţiilor stabilesc dreptul acestuia de a face observaţii asupra conţinutului procesului-verbal, atunci când este de faţa la întocmirea acestuia.Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 40 din Legea nr. 98/1994, modificată, şi ale art. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii contravenientul se poate adresa instanţei de judecată, iar în cadrul procesului pot fi realizate toate apărările necesare. De altfel, în cauza contravenientul şi-a exercitat nestingherit dreptul la apărare, cautand, prin toate mijloacele, să se sustragă de la răspunderea pentru contravenţia săvârşită.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi (6) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a art. 2 lit. c) şi art. 38 din Legea nr. 98/1994, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 108/1999, precum şi a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi art. 26 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, excepţie ridicată de Vasile Docan în Dosarul nr. 9.213/2002 al Tribunalului Bacau – Secţia comercială şi contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 martie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Florentina Geangu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește