DECIZIE Nr. 117 din 8 octombrie 1996

Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecător Ioan Deleanu – judecătorLucian Stangu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorRaul Petrescu – procurorValer-Vasilie Bica – magistrat-asistentPe rol, pronunţarea asupra recursului declarat de Poenaru Ana împotriva Deciziei nr. 58 din 14 mai 1996, prin care Curtea Constituţională a respins ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul muncii.Dezbaterile au avut loc în şedinţa din 1 octombrie 1996, în prezenta părţilor, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a aminat pronunţarea pentru data de 8 octombrie 1996.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Decizia nr. 58 din 14 mai 1996, Curtea Constituţională a respins ca vadit nefondata, fiind lipsită de obiect, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, invocată de Poenaru Ana în faţa Tribunalului Gorj.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată, în esenta, pe motivul ca dispoziţiile art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, potrivit cărora contestarile împotriva sancţiunilor disciplinare – altele decît desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă – sunt de competenţa organului de conducere colectivă, contravin prevederilor art. 21 din Constituţie, care consacra accesul liber la justiţie.Prin decizia recurată s-a reţinut ca excepţia invocată este lipsită de obiect şi de interes, deoarece anterior, prin Decizia nr. 90 din 4 octombrie 1995, Curtea a constatat ca art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul muncii este neconstitutional. O excepţie de neconstituţionalitate admisă nu poate fi reiterata, deciziile Curţii Constituţionale producind efecte erga omnes.Împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 58 din 14 mai 1996 a declarat recurs Poenaru Ana, aratind, în esenta, ca „în mod greşit Tribunalul Gorj a înţeles ca” ar „invoca neconstituţionalitatea art. 175 lit. a) din Codul muncii” şi ca în realitate ea s-ar fi „plâns de o măsura administrativă aplicată în baza art. 201” din contractul colectiv de muncă încheiat între regia autonomă a carei salariata este şi federaţia sindicala care reprezintă angajaţii acesteia.Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucît excepţia a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat punctele de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului şi al Guvernului.Guvernul, prin adresa nr. 15B988 din 6 august 1996, şi-a exprimat punctul de vedere în sensul că "excepţia de neconstituţionalitate ridicată de contestatoarea Poenaru Ana în recursul declarat împotriva Deciziei nr. 58/1996 a Curţii Constituţionale este inadmisibil şi urmează a fi respins”, în esenta, pentru ca, potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie, o excepţie de neconstituţionalitate poate avea ca obiect numai dispoziţiile unor legi sau ordonanţe guvernamentale, nu şi ale altor reglementări, cu atât mai puţin ale unui contract colectiv de muncă.Cele două Camere ale Parlamentului nu au comunicat puncte de vedere.CURTEA,având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, precum şi dispoziţiile art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul muncii raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Recurenta nu ataca legalitatea sau temeinicia Deciziei nr. 58 din 14 mai 1996 pronunţată de Curtea Constituţională.Prin recurs se constata veridicitatea celor cuprinse în Încheierea Tribunalului Gorj din 14 martie 1996, pronunţată în Dosarul nr. 1040/1996.Potrivit art. 23 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 47/1992, sesizarea Curţii asupra excepţiilor de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor se dispune, de către instanţa în faţa căreia au fost ridicate, prin încheiere, care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor şi opinia instanţei. Încheierea din 14 martie 1996, pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 1.040/1996, prin care Curtea Constituţională a fost sesizată asupra excepţiei invocate de Poenaru Ana, îndeplineşte aceste condiţii şi se referă la art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul muncii. În situaţia în care autoarea excepţiei ar fi avut vreo nemulţumire faţă de conţinutul încheierii, avea posibilitatea, potrivit art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, sa o atace cu recurs în termen de 5 zile de la data pronunţării.Cu toate acestea, deoarece autoarea excepţiei se referă, cu ocazia recursului, la neconstituţionalitatea art. 201 din contractul colectiv de muncă, în care este parte în calitatea sa de angajata, trebuie menţionat ca în competenţa Curţii Constituţionale intra, potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, numai controlul constituţionalităţii legilor şi a ordonanţelor. Celelalte reglementări, precum şi prevederile contractului colectiv de muncă în discuţie pot fi atacate doar în faţa instanţelor judecătoreşti, pe calea contenciosului administrativ. În acest sens, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 37 din 6 iulie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 1 septembrie 1993, prin Decizia nr. 5 din 17 ianuarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 10 martie 1994, şi prin Decizia nr. 89 din 3 octombrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 28 noiembrie 1994.Faţa de considerentele arătate, în temeiul dispoziţiilor art. 144 lit. c) şi ale art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi ale art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 25 şi 26 din Legea nr. 47/1992,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge recursul declarat de Poenaru Ana împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 58 din 14 mai 1996.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din 8 octombrie 1996.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN MURARUMagistrat-asistent,Valer-Vasilie Bica–––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește