DECIZIE nr. 116A din 2 mai 2007

împotriva Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006



Şedinţa publică din 2 mai 2007Curtea compusă din:Preşedinte – Alina Iuliana ŢucaJudecător – Silvia PanăGrefier – Ionică RoşioruPe rol se află soluţionarea cererilor de apel formulate de apelanta Societatea Română de Televiziune şi apelanta Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale împotriva Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 11 mai 2006, a Hotărârii arbitrale din data de 13 aprilie 2006 a completului de arbitraj de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în contradictoriu cu intimaţii Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM) şi intervenienţii Societatea Comercială "Antena 1" – S.A., Societatea Comercială "Amerom Television" – S.R.L. şi Societatea Comercială "Pro TV" – S.A.Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din 17 aprilie 2007, când părţile prezente au pus concluzii pe cererea de apel, ce au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea cauzei la 24 aprilie 2007 şi 2 mai 2007 – data pronunţării prezentei decizii.CURTEAdeliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:Prin Hotărârea arbitrală din data de 13 aprilie 2006, completul arbitral de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a stabilit Metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea repertoriului de prestaţii artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune.În conformitate cu prevederile art. 131^2 alin. (8) din Legea nr. 8/1996, modificată şi completată prin Legea nr. 285/2004, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006, hotărârea arbitrală a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 11 mai 2006.Împotriva Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006 şi a hotărârii arbitrale din data de 13 aprilie 2006 şi în contradictoriu cu Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM) şi Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA) a declarat apel Societatea Română de Televiziune.Apelul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a civilă şi de proprietate intelectuală sub nr. 5.474/2/2006.Prin cererea de apel formulată, întemeiată pe prevederile art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996, modificată şi completată prin Legea nr. 285/2004 şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2005, apelanta a solicitat:1. suspendarea executării Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006, în concret a hotărârii arbitrale – anexă la aceasta, până la soluţionarea definitivă şi revocabilă de către Curtea de Apel Bucureşti a prezentei cauze;2. desfiinţarea Hotărârii arbitrale din data de 13 aprilie 2006, ca fiind un act subsecvent, emis în aplicarea Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2005, decizie care a fost anulată de Curtea de Apel Bucureşti prin Sentinţa civilă nr. 940 din 20 aprilie 2006;3. modificarea art. 3 şi 4 ale hotărârii arbitrale apelate [conform art. 131^2 alin. (9) teza I] ca fiind nelegale şi neîntemeiate raportat la prevederile Legii nr. 8/1996, modificată, precum şi la legislaţia şi practica judiciară europeană în domeniu;4. obligarea intimatelor U.P.F.R. şi Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM) la restituirea eventualelor sume plătite cu titlu de remuneraţie în baza hotărârii arbitrale anulate, sub forma compensării cu sumele datorate în viitor ca remuneraţie de Societatea Română de Televiziune către aceste organisme de gestiune colectivă.Cu privire la pct. 1 şi 2 din cererea de apel, s-au formulat următoarele susţineri:Negocierea care s-a desfăşurat între Societatea Română de Televiziune şi U.P.F.R./Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM) prealabil arbitrajului, conform art. 131^2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi arbitrajul, în urma căruia a fost pronunţată hotărârea arbitrală apelată, au fost dispuse, în conformitate cu art. 131 alin. (2) din aceeaşi lege, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2005.Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2005 este deci actul iniţial pe baza căruia au fost emise actele subsecvente, reprezentate de Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 75/2006 cuprinzând hotărârea arbitrală apelată, cât şi de Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006 pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale din 13 aprilie 2006, având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea repertoriului de prestaţii artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune.Întrucât Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2005 era susceptibilă de multiple motive de nelegalitate, Societatea Română de Televiziune împreună cu radiourile şi televiziunile private au contestat-o la curtea de apel, solicitând anularea acesteia. Prin Sentinţa civilă nr. 940 din 20 aprilie 2006 Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea formulată şi a anulat Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2005 ca fiind neconformă cu prevederile Legii nr. 8/1996, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2005.Consecinţa juridică a anulării deciziei de constituire a comisiilor o reprezintă necesitatea aplicării în cauză a principiului "nulitatea actului iniţial (în speţă, decizia O.R.D.A. de constituire a comisiilor) atrage şi nulitatea actelor subsecvente (în speţă, hotărârea arbitrală apelată)", astfel încât soluţia care se impune este constatarea nulităţii absolute a Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006 şi a hotărârii arbitrale apelate – anexă la aceasta.În legătură cu pct. 3 şi 4 ale cererii de apel, apelanta a argumentat că hotărârea arbitrală este nelegală şi netemeinică în mai multe articole ale sale. Procentul de 1,5% stabilit de arbitri este deosebit de ridicat în raport cu media europeană, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse. În plus, această remuneraţie a fost stabilită de completul de arbitraj prin raportare şi la art. 4 din metodologie, deşi baza de calcul nu este conformă cu dispoziţiile Legii nr. 8/1996, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2005, şi nici cu legislaţia şi jurisprudenţa ţărilor Uniunii Europene.În consecinţă, arată apelanta, alin. (2) al art. 131^1, care stabileşte baza de calcul, trebuie interpretat coroborat cu alin. (1) al aceluiaşi articol care la lit. d) stabileşte criteriul principal de negociere, proporţia utilizării repertoriului gestionat de un organism de gestiune colectivă.De asemenea, proporţia utilizării repertoriului de prestaţii artistice în domeniul audiovizual este în strânsă legătură şi cu domeniul de aplicare a metodologiei, astfel cum a fost individualizată la art. 1, întrucât aceasta nu poate include toate prestaţiile din domeniul audiovizual utilizate de Societatea Română de Televiziune, ci doar prestaţiile artiştilor membri ai CREDIDAM care au înţeles să-şi valorifice drepturile pe calea gestiunii colective facultative.Intimatul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM) a formulat întâmpinare la apelul declarat de Societatea Română de Televiziune, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea Hotărârii arbitrale din data de 13 aprilie 2006.La data de 2 iunie 2006 a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a civilă şi de proprietate intelectuală, sub nr. 5.758/2/2006, apelul declarat de Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA) împotriva aceleiaşi Decizii a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006 şi a Hotărârii arbitrale din data de 13 aprilie 2006.Prin cererea formulată s-a solicitat suspendarea executării Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006 şi a Hotărârii arbitrale din data de 13 aprilie 2006, desfiinţarea hotărârii arbitrale menţionate ca fiind un act subsecvent emis în aplicarea Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2005, decizie anulată de Curtea de Apel Bucureşti prin Sentinţa civilă nr. 940 din 20 aprilie 2006, modificarea art. 1, 3 şi 4 ale hotărârii arbitrale ca fiind nelegale şi netemeinice şi obligarea intimatei Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM) la restituirea eventualelor sume plătite cu titlu de remuneraţie în baza hotărârii arbitrale anulate, sub forma compensării cu sumele datorate în viitor ca remuneraţie de televiziunile private către aceste organisme de gestiune colectivă.În motivarea apelului declarat apelanta susţine aceleaşi motive de nelegalitate şi netemeinicie care se regăsesc şi în apelul declarat de Societatea Română de Televiziune împotriva Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006 şi a Hotărârii arbitrale din 13 aprilie 2006.Intimatul Centrul Român Pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM) a formulat întâmpinare la apelul declarat de Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), prin care a solicitat respingerea apelului pentru motivele expuse şi prin întâmpinarea formulată la apelul declarat de Societatea Română de Televiziune împotriva aceleiaşi decizii a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor şi a aceleiaşi hotărâri arbitrale.Prin Încheierea pronunţată la data de 14 noiembrie 2006, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a civilă şi de proprietate intelectuală a dispus, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 164 din Codul de procedură civilă, conexarea Dosarului nr. 5.758/2/2006 la Dosarul nr. 5.474/2/2006.În cauză au formulat cereri de intervenţie accesorie în interesul apelantei Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), Societatea Comercială "Amerom Television" – S.R.L., Societatea Comercială "Pro Tv" – S.A. şi Societatea Comercială "Antena 1" – S.A.Prin cererile de intervenţie formulate s-a solicitat admiterea apelului declarat de Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), pentru motivele invocate de apelantă în cuprinsul căii de atac formulate.Prin Încheierea pronunţată la data de 28 noiembrie 2006, Curtea a admis în principiu cererile de intervenţie accesorie formulate, iar prin Încheierea pronunţată la data de 26 ianuarie 2007 a respins cererea de suspendare a executării Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006 şi a Hotărârii arbitrale din data de 13 aprilie 2006, pentru considerentele expuse în cuprinsul încheierii de la acel termen de judecată.La termenul de judecată din data de 17 aprilie 2007, intervenienta Societatea Comercială "Amerom Television" – S.R.L. a invocat excepţia nulităţii Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006. În susţinerea excepţiei invocate, intervenienta a depus la dosar Certificatul de grefă nr. 13.185/1/2006 emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Certificat care atestă că prin Decizia nr. 1.802 din 28 martie 2007, această instanţă a respins ca nefondat recursul declarat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor împotriva Sentinţei civile nr. 940 din 20 aprilie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti.Curtea urmează a admite excepţia invocată, pentru următoarele considerente:Potrivit art. 131 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 8/1996, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 285/2004: „(1) În vederea iniţierii procedurilor de negociere, organismele de gestiune colectivă trebuie să depună la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor o cerere, însoţită de metodologiile propuse a fi negociate (…). (2) Metodologiile se negociază în cadrul unei comisii constituite prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, emisă în termen de maximum cinci zile de la primirea cererii de iniţiere a procedurilor de negociere. Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala organismelor de gestiune colectivă (…)”.Prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2005, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în aplicarea prevederilor legale menţionate, a dispus constituirea a 8 comisii pentru negocierea metodologiei privind utilizarea, prin radiodifuzarea de către organismele de televiziune sau de radiodifuziune, a operelor muzicale, audiovizuale sau scrise, precum şi compunerea acestor comisii.Prin Sentinţa civilă nr. 940 din 20 aprilie 2006, Curtea de Apel Bucureşti a anulat Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2005, apreciind că prin desemnarea mai multor comisii, cu compunerea menţionată în decizie, aceasta încalcă prevederile art. 131 din Legea nr. 8/1996.Sentinţa civilă nr. 940 din 20 aprilie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 1.802 din 28 martie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care a fost respins recursul declarat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor împotriva Sentinţei civile nr. 940 din 20 aprilie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, aşa cum rezultă din certificatul de grefă depus.Cu toate că legalitatea Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2005 făcea obiectul unui control judecătoresc, fiind contestată în faţa instanţei de contencios administrativ, ea a continuat să fie aplicată. Metodologiile s-au negociat în cadrul comisiilor constituite în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2005 şi, întrucât în cadrul comisiilor de negociere nu s-a putut conveni asupra unei forme unice a metodologiilor, a fost iniţiată, prin intermediul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, procedura de mediere efectuată de către arbitri, în conformitate cu prevederile art. 131^2 alin. (3) din Legea nr. 8/1996, modificată şi completată.Arbitrii constituiţi în completul de mediere au pronunţat Hotărârea arbitrală din data de 13 aprilie 2006, hotărâre care, alături de Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006, prin care s-a dispus publicarea hotărârii arbitrale în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 11 mai 2006, face obiectul apelului ce a învestit instanţa în prezentul litigiu.Curtea apreciază că din cuprinsul art. 131 şi următoarele din Legea nr. 8/1996, aşa cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 285/2004 şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2005, rezultă că metodologiile necesare pentru plata remuneraţiilor sunt stabilite în două etape. În prima etapă, metodologiile se negociază în cadrul unei comisii de negociere, iar în cazul în care în urma negocierilor comisia nu a convenit o formă unică a metodologiilor, se declanşează cea de-a doua etapă care cuprinde o procedură de mediere efectuată prin intermediul arbitrilor. Prima etapă, în cazul în care părţile aflate în negociere ajung la un acord, se finalizează printr-un protocol ce cuprinde înţelegerea părţilor şi care se publică, prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, în Monitorul Oficial al României, Partea I, devenind astfel opozabil tuturor utilizatorilor în domeniul pentru care s-a negociat.Cea de-a doua etapă, aplicabilă în cazul în care în urma negocierilor nu s-a putut ajunge la un acord, se finalizează printr-o hotărâre arbitrală, hotărâre care, de asemenea, se publică prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi care poate fi contestată în justiţie.Însă, atât ipoteza în care metodologia se stabileşte în prima etapă, prin acordul părţilor, cât şi în ipoteza în care ea este adoptată prin hotărâre arbitrală în urma parcurgerii ambelor etape menţionate, procedura de stabilire a metodologiilor se declanşează prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor de constituire a comisiilor de negociere, conform art. 131 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, modificată şi completată.Această decizie nu constituie doar baza primei etape de elaborare a metodologiilor, ci stă la baza întregii proceduri de adoptare, întrucât cea de-a doua etapă, cea desfăşurată în faţa arbitrilor constituiţi în completul de mediere, nu poate fi declanşată fără parcurgerea primei etape, şi anume a celei desfăşurate în cadrul comisiilor de negociere, comisii stabilite tocmai prin decizia emisă de directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor în baza art. 131 alin. (1) din Legea nr. 8/1996.Câtă vreme Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2005 de constituire a comisiilor de negociere a fost anulată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, efectele nulităţii constatate în urma exercitării controlului judecătoresc se extind şi asupra actelor subsecvente actului nul şi cu care acesta se află în legătură.Soluţia se impune prin aplicarea efectelor nulităţii actului juridic, efecte concretizate în principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial.Din această perspectivă, anularea deciziei prin care comisiile de negociere a metodologiei au fost constituite atrage nulitatea actelor desfăşurate de aceste comisii şi nulitatea actelor ulterioare intervenite în procedura declanşată prin decizia de constituire a respectivelor comisii.Un astfel de act subsecvent, aflat în legătură cu decizia declarată nulă de către instanţele de judecată este şi Hotărârea arbitrală din data de 13 aprilie 2006 şi Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006, prin care hotărârea arbitrală a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. Aceste două acte au finalizat procedura declanşată prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2005, iar adoptarea lor a intervenit numai ca urmare a rezultatului obţinut în cadrul comisiilor de negociere (a căror constituire a fost constatată nulă de către instanţele de judecată).Prin urmare, nulitatea Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2005, judecătoreşte constatată, atrage şi nulitatea Hotărârii arbitrale din data de 13 aprilie 2006 şi a Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006 de publicare a hotărârii arbitrale în Monitorul Oficial al României, Partea I, în baza caracterului lor de acte subsecvente unui act juridic nul şi a principiului anterior enunţat vizând efectele nulităţii actelor juridice.Pentru considerentele anterior expuse, Curtea a găsit ca întemeiată excepţia nulităţii Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006 şi a Hotărârii arbitrale din data de 13 aprilie 2006, a cărei publicare a fost dispusă prin decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor anterior menţionată.Întrucât considerentele invocate în susţinerea nulităţii analizate sunt identice cu motivele de apel expuse la pct. 2 în cererile de apel formulate de Societatea Română de Televiziune şi Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), Curtea va admite, pentru identitate de raţiune, apelurile declarate şi, în baza art. 55 din Codul de procedură civilă, şi cererile de intervenţie accesorie formulate în cauză şi va desfiinţa Hotărârea arbitrală din data de 13 aprilie 2006, publicată prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006.Faţă de considerentele pentru care au fost admise apelurile declarate şi având în vedere efectele pe care le generează soluţia pronunţată, Curtea apreciază că nu mai este necesar a analiza şi celelalte motive de apel cu care a fost învestită.În ceea ce priveşte cererile apelantelor de obligare a CREDIDAM la restituirea sumelor plătite cu titlu de remuneraţie în baza hotărârii arbitrale anulate, sub forma compensării cu sumele datorate în viitor ca remuneraţie, Curtea urmează a le respinge pentru următoarele considerente:Pentru a opera compensaţia, obligaţiile trebuie să aibă caracter reciproc, creanţele să aibă ca obiect bunuri fungibile şi să fie creanţe certe, lichide şi exigibile. Condiţiile menţionate trebuie îndeplinite în mod cumulativ, în caz contrar compensaţia, ca modalitate de stingere a obligaţiilor, neputând fi dispusă.În cauză apelantele care au solicitat compensarea nu au probat caracterul lichid şi exigibil al creanţelor a căror reciprocitate au invocat-o, astfel încât instanţa nu poate dispune stingerea obligaţiilor în modalitatea solicitată.În consecinţă, Curtea va admite excepţia nulităţii Hotărârii arbitrale din data de 13 aprilie 2006 şi a Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006 şi, pe cale de consecinţă, va admite apelurile declarate de Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA) şi Societatea Română de Televiziune, precum şi cererile de intervenţie accesorie.Va fi desfiinţată Hotărârea arbitrală din data de 13 aprilie 2006, publicată în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 11 mai 2006.Va fi respinsă cererea de compensare a sumelor datorate cu titlu de remuneraţie, formulată prin apelurile declarate în cauză.PENTRU ACESTE MOTIVEÎn numele legiiDECIDE:Admite excepţia nulităţii Hotărârii arbitrale din data de 13 aprilie 2006 şi a Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006.Admite apelurile declarate de apelantele Societatea Română de Televiziune şi Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale împotriva Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006 şi a Hotărârii arbitrale din data de 13 aprilie 2006, în contradictoriu cu intimatul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM) şi intervenienţii Societatea Comercială "Antena 1" – S.A., Societatea Comercială "Amerom Television" – S.R.L., Societatea Comercială "Pro TV" – S.A.Desfiinţează Hotărârea arbitrală din data de 13 aprilie 2006, publicată în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 85/2006 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 11 mai 2006.Respinge cererea de compensare a sumelor datorate cu titlu de remuneraţie.Definitivă şi irevocabilă.Pronunţată în şedinţă publică azi, 2 mai 2007.Preşedinte,Alina Iuliana ŢucaJudecător,Silvia PanăGrefier,Ionică Roşioru–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește