DECIZIE nr. 115 din 24 aprilie 2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 şi ale art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorGabriela Ghita – procurorDoina Suliman – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 şi ale art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, excepţie ridicată de Dorina Foisor în Dosarul nr. 6.140/1999 al Tribunalului Bihor – Secţia civilă.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, lipsind Societatea Comercială "Petrovest" – S.A. Bors, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Autorul excepţiei solicita admiterea excepţiei de neconstituţionalitate pentru motivele invocate în faţa instanţei de judecată.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curţii Constituţionale, solicita respingerea excepţiei ca fiind neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 22 august 2000, pronunţată în Dosarul nr. 6.140/1999, Tribunalul Bihor – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 şi ale art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă. Excepţia a fost ridicată de Dorina Foisor într-un litigiu de muncă, în contradictoriu cu Societatea Comercială „Petrovest” – S.A. Bors.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile legale criticate încalcă principiul egalităţii în drepturi consacrat de art. 16 din Constituţie, întrucât creează, prin eliminarea caii de atac a apelului şi reducerea termenului de declarare a recursului, "o discriminare între subiectii de drept procesual din alte domenii şi cei din dreptul muncii". De asemenea, se considera ca textele de lege criticate contravin şi art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie.Tribunalul Bihor – Secţia civilă, exprimandu-şi opinia, apreciază ca excepţia este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile art. 79 şi 80 din Legea nr. 168/1999 nu contravin prevederilor constituţionale invocate.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât, "potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, «Competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege», iar conform art. 128 din Constituţie, «Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii»".Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 79 şi ale art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999. Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 79: "(1) Hotărârile instanţei de fond sunt definitive.(2) Hotărârile motivate ale instanţei de fond se redactează şi se comunică părţilor în termen de cel mult 15 zile de la pronunţare."; … – Art. 80: "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunţate de instanţa de fond."Autorul excepţiei susţine ca aceste dispoziţii legale contravin principiului egalităţii în drepturi, consfintit prin art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, potrivit căruia "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege", precum şi celui al accesului liber la justiţie, consacrat în art. 21 din Constituţie, care arata ca "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept". … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile legale criticate nu contravin normelor cuprinse în art. 16 şi 21 din Constituţie. Dispoziţiile art. 79 şi 80 din Legea nr. 168/1999 instituie reguli procedurale de imediata aplicare. De altfel, Curtea Constituţională a statuat constant ca „este de competenţa exclusiva a organului legislativ instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti şi a modalitatii de exercitare a căilor de atac, iar principiul accesului liber la justiţie presupune tocmai posibilitatea celor interesaţi de a le exercita”. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 45 din 23 martie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999. Ca urmare, accesul liber la justiţie este asigurat în condiţii de egalitate pentru toţi cetăţenii care sunt părţi ale unui conflict de drepturi şi, în consecinţa, nu este îngrădit prin normele procedurale instituite de dispoziţiile art. 79 şi 80 din Legea nr. 168/1999. Accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusiva a legiuitorului, care, asigurând posibilitatea de a se ajunge în faţa instanţelor judecătoreşti în condiţii de egalitate, poate stabili reguli deosebite în situaţii deosebite, cum sunt cele legate de asigurarea celeritatii soluţionării cererilor privind conflictele de drepturi. În sensul celor prezentate mai sus este şi jurisprudenta Curţii Constituţionale, care, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul acces la justiţie al persoanelor în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat ca „Accesul la structurile judecătoreşti şi la mijloacele procedurale, inclusiv la căile de atac, se face cu respectarea regulilor de competenţa şi procedura de judecată stabilite de lege”. De asemenea, prin Decizia nr. 60 din 14 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1994, şi prin Decizia nr. 38 din 26 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 13 mai 1998, Curtea Constituţională a statuat ca accesul liber la justiţie nu presupune în toate cazurile „accesul la toate structurile judecătoreşti – judecătorii, tribunale, curţi de apel, Curtea Suprema de Justiţie – şi la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în faţa instanţelor judecătoreşti, în condiţii de egalitate, poate stabili reguli deosebite”.În aceste condiţii excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 şi ale art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, excepţie ridicată de Dorina Foisor în Dosarul nr. 6.140/1999 al Tribunalului Bihor – Secţia civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 aprilie 2001.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Doina Suliman––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește