DECIZIE nr. 113 din 9 februarie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Mohammad Akram în Dosarul nr. 3.578/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 5.352D/2009, nr. 5.658D/2009 şi nr. 5.766D/2009, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Malachil Adjmal, Yousaf Kashif şi Jat Jasbir Singa în dosarele nr. 5.568/2/2009 şi nr. 3.581/2/2009 ale Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi, respectiv, în Dosarul nr. 798/59/2009 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.În toate aceste dosare se prezintă doamna Elena Andrei, interpret autorizat de limba engleză.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 5.352D/2009, nr. 5.658D/2009 şi nr. 5.766D/2009 la Dosarul nr. 4.084D/2009, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textul de lege criticat nu afectează dreptul de acces liber la justiţie sau exercitarea dreptului la apărare.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile pronunţate în dosarele nr. 3.578/2/2009, nr. 5.568/2/2009, nr. 3.581/2/2009 şi, respectiv, nr. 798/59/2009, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.Excepţia a fost ridicată de Mohammad Akram, Malachil Adjmal, Yousaf Kashif şi, respectiv, Jat Jasbir Singa în cauze având ca obiect prelungirea duratei măsurii luării în custodie publică, solicitată de Oficiul Român pentru Imigrări.În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate, având un conţinut similar, se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional, cu următoarea argumentaţie: încalcă dreptul la apărare, întrucât nu reglementează o procedură clară de prelungire a perioadei de luare în custodie publică şi limitează durata procedurii; aduce o gravă atingere independenţei justiţiei, soluţia prelungirii măsurii luării în custodie publică fiind impusă instanţei prin lege; este nesocotit principiul egalităţii părţilor în proces, întrucât textul de lege criticat exceptează Ministerul Administraţiei şi Internelor, în calitate de reclamant, de la plata taxei de timbru pentru acţiunea introdusă. Autorii excepţiei arată că, în cadrul proceselor prin care se solicită prelungirea duratei de luare în custodie publică a străinilor, nu sunt respectate toate garanţiile procesuale prevăzute de lege. Mai susţin că accesul la justiţie este limitat, întrucât măsura se ia pe o perioadă de 5 luni, timp în care nu se mai analizează dacă mai subzistă motivele avute în vedere la luarea deciziei sau dacă starea de fapt s-a schimbat. În fine, arată că luarea în custodie publică este o măsură privativă de libertate, constituind şi o restrângere a libertăţii de circulaţie.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, fiind în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 97 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, care au următorul cuprins:– Art. 97 alin. (5): "(5) Prelungirea duratei de luare în custodie publică a străinilor prevăzuţi la alin. (2) care nu au putut fi îndepărtaţi de pe teritoriul României în termen de 30 de zile se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Oficiului Român pentru Imigrări. Instanţa trebuie să se pronunţe înainte de expirarea termenului luării în custodie publică dispuse anterior, iar hotărârea instanţei este irevocabilă."În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (4) care instituie principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 16 care consacră principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 21 privind dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (1) care stabileşte că libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile, art. 24 care garantează dreptul la apărare, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 124 alin. (3) potrivit căruia judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. De asemenea, invocă şi dispoziţiile art. 5 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care garantează dreptul la libertate şi siguranţă.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse în repetate rânduri controlului de constituţionalitate prin prisma unor critici similare celor formulate de autorii prezentei excepţii şi prin raportare la aceleaşi texte constituţionale şi convenţionale ca şi cele invocate în cauza de faţă. Astfel, prin mai multe decizii, dintre care pot fi menţionate exemplificativ Decizia nr. 158 din 10 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 9 martie 2009, sau Decizia nr. 1.435 din 5 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 16 decembrie 2009, Curtea a respins excepţia ca neîntemeiată, pentru considerentele acolo reţinute. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei existente, soluţiile pronunţate cu acele prilejuri şi considerentele pe care acestea s-au întemeiat îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Mohammad Akram, Malachil Adjmal, Yousaf Kashif şi Jat Jasbir Singa în dosarele nr. 3.578/2/2009, nr. 5.568/2/2009 şi nr. 3.581/2/2009 ale Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi, respectiv, în Dosarul nr. 798/59/2009 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 februarie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește