DECIZIE nr. 112 din 15 februarie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorIuliana Nedelcu – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Manuela-Iuliana Bojescu, Constantin Bojescu şi Iosif Grigore în Dosarul nr. 742/2005 al Tribunalului Bacău – Secţia penală.La apelul nominal răspunde Constantin Hongu, mandatar cu studii juridice al autorului excepţiei Constantin Bojescu, depunând procura specială autentificată la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Având cuvântul, mandatarul autorului excepţiei Constantin Bojescu solicită admiterea acesteia, întrucât textul criticat din Codul de procedură penală prevede numai posibilitatea extinderii, iar nu şi pe cea a restrângerii cadrului procesual, încălcând astfel principiul nediscriminării şi principiul independenţei judecătorilor şi restrângând dreptul de a participa la procesul penal.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, nefiind vorba despre o critică de neconstituţionalitate, ci de una de aplicare a legii la o cauză particulară.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 28 august 2006, pronunţată în Dosarul nr. 742/2005, Tribunalul Bacău – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de inculpaţii Manuela-Iuliana Bojescu, Constantin Bojescu şi Iosif Grigore într-o cauză penală având ca obiect săvârşirea infracţiunii de utilizare de credite în alte scopuri.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că se creează o inegalitate în drepturi între cetăţeni atâta timp cât unii cetăţeni nu pot să-şi exercite pe deplin dreptul de a participa sau nu într-un proces penal, în calitate de parte vătămată, şi atâta timp cât se lasă la latitudinea procurorului stabilirea cadrului procesual pe întreaga durată a judecăţii. Mai mult, dispoziţia legală criticată restrânge dreptul unei persoane – care a fost introdusă în proces ca parte vătămată împotriva voinţei sale – de a decide să nu participe la procesul respectiv. Totodată, textul criticat contravine şi principiului independenţei judecătorilor, întrucât permite procurorului să impună judecătorului un anumit cadru procesual care nu poate fi modificat de către instanţele de judecată decât în sensul extinderii sale, iar nu şi în cel al restrângerii.Tribunalul Bacău – Secţia penală şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, întrucât nimic nu împiedică părţile vătămate să opteze fie pentru exercitarea acţiunii civile în cadrul procesului penal, fie în cadrul unui proces civil separat.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât persoana care a suferit un prejudiciu prin infracţiune are posibilitatea de a-şi exprima opţiunea de a participa sau nu la proces ca parte vătămată, iar faptul că art. 317 din Codul de procedură penală limitează judecata la fapta şi persoana arătate în actul de sesizare a instanţei nu este în măsură a institui o subordonare a judecătorului faţă de procuror.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate nu contravin principiului egalităţii în faţa legii şi nici celui al independenţei judecătorilor, iar persoana nemulţumită de soluţia adoptată are la dispoziţie suficiente modalităţi de a o contesta, în acest sens fiind şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 195/2002.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 317 din Codul de procedură penală, cu următorul cuprins: "Judecata se mărgineşte la fapta şi la persoana arătată în actul de sesizare a instanţei, iar în caz de extindere a procesului penal, şi la fapta şi persoana la care se referă extinderea."Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, ale art. 53 alin. (1) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiţiei.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile criticate sunt norme de procedură, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, procedura de judecată este stabilită de legiuitor, evident fără a fi încălcate prevederile sau principiile constituţionale.Curtea constată că dispoziţiile criticate din Codul de procedură penală, potrivit cărora judecata se mărgineşte la fapta şi la persoana arătate în actul de sesizare a instanţei, iar în caz de extindere a procesului penal, şi la fapta şi persoana la care face referire extinderea, sunt în concordanţă cu prevederile constituţionale invocate de autorii excepţiei.În acest sens, susţinerea autorilor excepţiei, potrivit căreia textul criticat ar institui o discriminare între cetăţeni referitoare la posibilitatea de a participa ca parte vătămată într-un proces penal, încălcând astfel art. 16 alin. (1) din Constituţie, este neîntemeiată deoarece, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală, persoanei vătămate i se pune în vedere de către procuror sau de către instanţa de judecată că poate participa în proces ca parte vătămată, iar dacă a suferit o pagubă materială sau o daună morală, că se poate constitui parte civilă.Referitor la susţinerea potrivit căreia textul criticat contravine art. 124 alin. (2) din Constituţie, întrucât permite procurorului să impună judecătorului un anumit cadru procesual care nu poate fi restrâns, Curtea reţine că înfăptuirea justiţiei prin instanţele judecătoreşti are semnificaţia judecării unei cauze penale în limitele prevăzute în actul de sesizare, limite impuse pe baza legii.În consecinţă, având în vedere că textul criticat nu restrânge exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea constată că art. 53 din Constituţie invocat în susţinerea excepţiei nu este incident în cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Manuela-Iuliana Bojescu, Constantin Bojescu şi Iosif Grigore în Dosarul nr. 742/2005 al Tribunalului Bacău – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 februarie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește