DECIZIE nr. 111 din 19 februarie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Nicolae Mucică în Dosarul nr. 178/201/2006 al Tribunalului Dolj – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 6 iulie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 178/201/2006, Tribunalul Dolj – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Nicolae Mucică.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 1/2000 încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 şi 44, în măsura în care reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole operează doar în limita a maximum 50 ha, iar nu cu privire la toată suprafaţa deţinută de foştii proprietari.Tribunalul Dolj – Secţia civilă apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind întemeiată, arătând că textul de lege criticat îngrădeşte în mod evident dreptul de proprietate al foştilor titulari.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 43/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 11 aprilie 2003.Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege sunt constituţionale, fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile art. 16 şi 44 din Constituţie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, aşa cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Textul de lege criticat are următorul conţinut: „Persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit proprietatea pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10 hectare de familie şi suprafaţa preluată de stat prin legi speciale, dar nu mai mult de 50 de hectare, pe mai multe loturi decât au deţinut înainte de preluare, la cerere, dacă este posibil, li se comasează terenurile în loturi mai mari sau într-un singur lot, de aceeaşi categorie de folosinţă cu cel preluat, inclusiv din terenurile proprietate de stat, eliberându-se un nou titlu de proprietate, după revocarea celui iniţial de comisia judeţeană de fond funciar.”În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 care consacră principiul egalităţii în drepturi şi în art. 44 referitoare la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor criticate s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 43/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 11 aprilie 2003, constatând netemeinicia criticilor formulate.Cu acel prilej, Curtea a reţinut că este dreptul suveran al legiuitorului de a aprecia întinderea şi amploarea măsurilor pe care le stabileşte prin lege, iar sub aspectele practice pe care le-ar presupune o apreciere asupra oportunităţii vreunei măsuri reparatorii, Curtea nu numai că nu s-ar putea pronunţa, dar, în principiu, n-ar putea, desigur, să completeze sau să schimbe măsuri legislative existente, devenind astfel "legislator pozitiv".De altfel, nu revine Curţii Constituţionale aprecierea caracterului măsurilor de reformă agrară din 1945. Ele au fost anterioare perioadei care face obiectul reparaţiilor dispuse prin legile supuse criticilor de neconstituţionalitate. Chiar dacă naţionalizarea sau alte moduri prin care, sub imperiul unor legi anterioare, a luat naştere dreptul de proprietate al statului nu sunt corespunzătoare prevederilor Constituţiei, dreptul subiectiv de proprietate al statului, constituit potrivit reglementărilor legale anterioare actualei Legi fundamentale, nu este stins ca efect al intrării în vigoare a acesteia, independent de modificările aduse regimului juridic al proprietăţii.Aşa fiind, dreptul fostului proprietar de a i se restitui imobilul se naşte în viitor, prin aplicarea prevederilor legale care îi reconstituie acest drept. Prevederile privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii, potrivit art. 44 din Constituţie, se aplică numai după reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.Nici critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, care consacră principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, nu este întemeiată, întrucât textele legale criticate nu stabilesc vreo distincţie sau discriminare între persoanele îndreptăţite, fiind aplicabile în egală măsură tuturor celor prevăzuţi în ipoteza normei.Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Nicolae Mucică în Dosarul nr. 178/201/2006 al Tribunalului Dolj – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 februarie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește