DECIZIE nr. 110 din 24 februarie 2005

referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989



Constantin Doldur – presedinteNicolae Cochinescu – judecatorAspazia Cojocaru – judecatorAcsinte Gaspar – judecatorKozsokar Gabor – judecatorPetre Ninosu – judecatorSerban Viorel Stanoiu – judecatorIon Tiuca – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se afla solutionarea excepţiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicata de Ioan şi Ecaterina Lazar în Dosarul nr. 2.682/2004 al Curtii de Apel Oradea.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal indeplinita.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstitutionalitate, invocand în acest sens jurisprudenta Curtii în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrarile dosarului, constata urmatoarele:Prin Incheierea din 21 septembrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 2.682/2004, Curtea de Apel Oradea a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicata de Ioan şi Ecaterina Lazar.În motivarea excepţiei autorii acesteia sustin ca prevederile art. 46 din Legea nr. 10/2001 „contravin principiilor de drept conform cărora actiunea în constatarea nulitatii absolute este imprescriptibila, astfel încât este de neconceput ca o lege speciala care a avut ca principal tel redobandirea unor imobile sa conţină o prevedere legala care să incalce legea fundamentala”. Autorii excepţiei sustin ca textul criticat încalcă dispozitiile art. 21 şi art. 44 din Constitutie.Instanţa de judecată apreciaza excepţia ca neintemeiata.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.Guvernul considera ca excepţia este neintemeiata, aratand ca prevederile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 33/2003, Decizia nr. 296/2003 şi Decizia nr. 427/2003, Curtea, respingand excepţia de neconstitutionalitate privind aceste prevederi, a decis ca institutia prescripţiei, în general, şi termenele în raport cu care îşi produce efectele aceasta nu pot fi considerate de natura sa ingradeasca accesul liber la justiţie, finalitatea lor fiind, dimpotriva, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitarii în condiţii optime a acestui drept constituţional, prevenindu-se eventualele abuzuri şi limitandu-se efectele perturbatoare asupra stabilitatii şi securitatii raporturilor juridice civile. În ceea ce priveste critica referitoare la incalcarea art. 44 din Constitutie, Curtea a retinut ca exercitiul prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizat, facandu-se abstractie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit cărora „conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege”, ca şi de cele ale art. 136 alin. (5) care consacra caracterul inviolabil al proprietăţii private „în condiţiile legii organice”. În concluzie, Guvernul opineaza ca argumentele care au stat la baza acestor decizii îşi mentin pe deplin valabilitatea şi în cauza de faţa, neintervenind elemente noi de natura sa determine modificarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.Avocatul Poporului apreciaza textul criticat ca fiind constituţional. În acest sens, arata ca art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 recunoaste dreptul titularului la exercitarea actiunii în constatarea nulitatii absolute a actelor juridice de instrainare a imobilelor preluate în mod abuziv şi asigura posibilitatea de valorificare a acestuia în cadrul unui termen impus de ratiuni sociale, respectiv de evitare a unor stari de incertitudine prelungite în ceea ce priveste raporturile juridice civile având ca obiect dreptul de proprietate. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenta sa, ca de exemplu în Decizia Plenului nr. 1/1994 şi în Decizia nr. 237/2004, faptul ca legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedura, cum sunt cele referitoare la prescriptibilitatea dreptului la actiune, intemeiate pe dispozitiile Legii nr. 10/2001, precum şi modalităţi diferite de exercitare a drepturilor procesuale.Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.CURTEA,examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizata şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze excepţia de neconstitutionalitate ridicata.Examinand incheierea de sesizare a instanţei, cat şi notele scrise, depuse de autorul excepţiei, Curtea constata ca, desi atât instanţa, cat şi autorii excepţiei se referă la neconstitutionalitatea intregului articol 46, singura motivare a autorilor excepţiei se referă la prescriptia actiunii în constatarea nulitatii absolute, reglementata de alin. (5) al acestui articol.Asadar, Curtea se va pronunţă asupra prevederilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, prevederi care au urmatorul continut: „Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie în termen de un an de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.”Textele constitutionale invocate sunt cele ale art. 21 şi 44 din Constitutie, a caror redactare este urmatoarea:– Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept. … (3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil. … (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite."; … – Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creantele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.(2) Proprietatea privată este garantata şi ocrotita în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini şi apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeana şi din alte tratate internationale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organica, precum şi prin mostenire legala. … (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publică, stabilita potrivit legii, cu dreapta şi prealabila despăgubire. … (4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silita în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor. … (5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricarei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii. … (6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenta, prin justiţie. … (7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului şi asigurarea bunei vecinatati, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. … (8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobândirii se prezuma. … (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai în condiţiile legii." … Examinand excepţia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prevederile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 nu încalcă dispozitiile Constituţiei. De altfel, aceste prevederi au fost supuse în mai multe randuri controlului de constituţionalitate, prin raportare la dispozitiile constitutionale invocate şi în cauza de faţa. În acest sens, pot fi amintite Decizia nr. 296 din 8 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 12 august 2003, Decizia nr. 427 din 18 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, sau Decizia nr. 91 din 4 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 20 aprilie 2004.Astfel, referindu-se la conformitatea textului de lege criticat cu dispozitiile constitutionale ale art. 21, Curtea Constituţională a retinut ca liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se infaptuieste actul de justiţie, a caror stabilire este de competenţa exclusiva a legiuitorului, asa cum reiese din dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicată, potrivit cărora "Competenţa instanţelor judecătorești şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". Având în vedere aceste aspecte, Curtea a statuat ca institutia prescripţiei, în general, şi termenele în raport cu care îşi produce efectele aceasta nu pot fi considerate de natura sa ingradeasca accesul liber la justiţie, finalitatea lor fiind aceea de asigurare a unui climat de ordine, indispensabil exercitarii în condiţii optime a acestui drept constituţional. Jurisprudenta Curtii Constitutionale este în concordanta cu cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului care, de exemplu, în cauza Golder contra Regatului Unit şi în cea privind Z contra Regatului Unit, a stabilit ca accesul la un tribunal (accesul la justiţie) nu este absolut şi ca poate fi supus la restrictii legitime, cum ar fi termenele legale de prescriptie, de decadere etc.Curtea a mai constatat, de asemenea, ca susţinerea potrivit careia art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 ar încalcă dispozitiile art. 44 alin. (1) şi (2) din Constitutie porneste de la o premisa gresita, şi anume aceea a absolutizarii exercitiului prerogativelor dreptului de proprietate, facandu-se însă abstractie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, republicată, potrivit cărora „Conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege”, ca şi de cele ale art. 136 alin. (5) care consacra caracterul inviolabil al proprietăţii private în condiţiile stabilite de legea organica.Argumente asemanatoare au fost reţinute şi pentru a combate susţinerea ca prevederile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 ar contraveni dispoziţiilor constitutionale ale art. 44 alin. (3) şi (8). Astfel, Curtea a retinut ca textul de lege criticat nu opereaza o expropriere ori o confiscare, ci doar sanctionarea persoanei nediligente care nu a înţeles să-şi exercite dreptul sau în termenul prevăzut de lege.Atât considerentele, cat şi solutiile deciziilor pronuntate de Curte îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţa, neintervenind elemente noi care să determine o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUTIONALAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicata de Ioan şi Ecaterina Lazar în Dosarul nr. 2.682/2004 al Curtii de Apel Oradea.PRESEDINTE,CONSTANTIN DOLDURMagistrat-asistent,Maria Bratu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește