DECIZIE nr. 110 din 13 martie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2) şi ale art. 107 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorAurelia Popa – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2) şi ale art. 107 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Flanco Internaţional” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 7.048/2000 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.La apelul nominal se prezintă partea "Centrul Roman pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi" – CREDIDAM, prin consilier juridic, lipsind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, partea prezenta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că nu sunt incalcate dispoziţiile constituţionale referitoare la obligaţia statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, invocand în acest sens jurisprudenta Curţii Constituţionale, Decizia nr. 180/2000 şi Decizia nr. 338/2001. Partea mai arata ca, întrucât autoarea excepţiei nu justifica nici un interes legitim pentru a supune controlului de constituţionalitate textele de lege criticate, excepţia ar trebui respinsă ca fiind inadmisibila.Reprezentantul Ministerului Public considera textul de lege criticat ca fiind constituţional şi arata ca asupra excepţiei de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 34 alin. (2) şi ale art. 107 din Legea nr. 8/1996 Curtea s-a mai pronunţat, respingând excepţia ca fiind neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierea din 14 martie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 7.048/2000, Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2) şi ale art. 107 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Flanco Internaţional” – S.R.L. din Bucureşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca textele de lege criticate contravin art. 134 alin. (1) şi alin. (2) lit. f) din Constituţie, întrucât, prin aplicarea dispoziţiilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, autoarea excepţiei, societate comercială, este obligată sa majoreze preţul produselor comercializate (suporturi pe care se pot realiza înregistrări sonore sau audiovizuale, precum şi aparate ce permit reproducerea acestora, destinate cumpărării de către o persoană pentru uz propriu sau pentru cercul normal al unei familii) cu 5%, ceea ce limitează posibilităţile persoanei de a achizitiona respectivele produse, fiind incalcate astfel prevederile constituţionale care consacra obligaţia statului de a asigura condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii.Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă apreciază ca prin reglementarea mijloacelor de realizare a drepturilor patrimoniale ale titularilor drepturilor de autor sau altor drepturi conexe nu se aduce atingere obligaţiei care incumba statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Guvernul arata ca textele de lege criticate reglementează remuneraţia compensatorie pentru copia privată care reprezintă un drept patrimonial rezultând din dreptul de proprietate intelectuală al titularilor dreptului de autor sau al drepturilor conexe, iar nu o taxa impusa unei anumite categorii de comercianţi, de natura să se reflecte asupra calităţii vieţii cetăţenilor. Remuneraţia compensatorie are un caracter echitabil, întrucât aceasta are valoarea unei contraprestatii pentru activitatea creatoare a unor persoane fizice sau juridice de drept privat.În concluzie, excepţia de neconstituţionalitate este considerată ca fiind neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 34 alin. (2) şi ale art. 107 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996. Textele de lege au următorul conţinut:– Art. 34 alin. (2): "Pentru suporturile pe care se pot realiza înregistrări, sonor sau audiovizual, cat şi pentru aparatele ce permit reproducerea acestora, în situaţia prevăzută la alin. (1), se va plati o remuneraţie stabilită conform prevederilor prezentei legi.";– Art. 107: "(1) Autorii operelor înregistrate sonor sau audiovizual, pe orice fel de suporturi, au dreptul, împreună cu editorii şi producătorii operelor respective şi cu artiştii interpreţi sau executanţi ale căror executii sunt fixate pe aceste suporturi, la o remuneraţie compensatorie pentru copia privată efectuată în condiţiile art. 34 alin. (2) din prezenta lege.(2) Remuneraţia prevăzută la alin. (1) va fi plătită de fabricantii sau importatorii de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor şi de către fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestora. Remuneraţia se va plati în momentul punerii în circulaţie pe teritoriul naţional a acestor suporturi şi aparate şi va reprezenta 5% din preţul de vânzare al suporturilor şi aparatelor fabricate în ţara, respectiv 5% din valoarea înscrisă în documentele organelor vamale pentru suporturile şi aparatele importate. … (3) Remuneraţia prevăzută la alin. (1) se repartizează, prin intermediul organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor, între autori, artişti interpreţi sau executanţi, editori şi producători, după cum urmează: … a) în cazul operelor înregistrate sonor pe suporturi, 40% din remuneraţie revine, în părţi negociabile, autorilor şi editorilor operelor înregistrate, iar restul de 60% revine, în părţi egale, artiştilor interpreţi sau executanţi, pe de o parte, şi producătorilor de înregistrări sonore, pe de altă parte; … b) în cazul operelor înregistrate audiovizual pe suporturi, remuneraţia se împarte în mod egal între autori, artişti interpreţi sau executanţi şi producători. … (4) Colectarea sumelor datorate în temeiul alin. (1) se va face de către un singur organism de gestiune colectivă pentru un domeniu, desemnat de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor. Procedura repartizării acestor sume între beneficiari se va stabili printr-un protocol negociat între aceştia. … (5) Organismele de gestiune colectivă care colectează sumele datorate în temeiul alin. (1) au dreptul să solicite de la fabricanti şi importatori informaţii privind situaţia vânzărilor şi, respectiv, a importurilor de suporturi şi aparate şi sa controleze exactitatea acestora. … (6) Dreptul prevăzut la alin. (1) nu poate face obiectul unei renunţări din partea autorilor şi a artiştilor interpreţi sau executanţi." … Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine ca dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 134 alin. (1) şi alin. (2) lit. f), care prevăd următoarele: "(1) Economia României este economie de piaţa.(2) Statul trebuie să asigure: […] … f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca obiectul criticii îl constituie, de fapt, art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 8/1996, cu raportare la art. 34 alin. (2) din aceeaşi lege, întrucât textul criticat, în alin. (1), face trimitere la acest articol.Autorul excepţiei considera ca reglementarea remuneraţiei compensatorii pentru copia privată – în cuantum de 5% din preţul de vânzare al suporturilor şi aparatelor fabricate în ţara sau din valoarea înscrisă în documentele organelor vamale, pentru cele importate -, care se plăteşte de către fabricantii sau importatorii de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor şi de către fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestora autorilor, editorilor şi producătorilor, precum şi artiştilor interpreţi sau executanţi, contravine prevederilor art. 134 alin. (1) şi (2) din Constituţie.În argumentarea criticii se susţine ca, prin plata acestei remuneraţii, producătorii şi importatorii de suporturi şi aparate destinate reproducerii operelor vor fi obligaţi sa majoreze preţurile produselor, diminuand astfel posibilităţile de achizitionare ale acestora, ceea ce contravine prevederilor textului constituţional privind creşterea calităţii vieţii.Dacă un atare rationament ar fi acceptat, orice majorare de impozite, taxe şi tarife, chiar impusa de ratiuni economice incontestabile, ar trebui considerată ca venind în contradictie cu art. 134 alin. (1) şi (2) din Constituţie, ceea ce, evident, ar fi absurd. Textul constituţional de referinţa are în vedere obligaţia statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, asigurând premisele, cadrul legal favorabil îmbunătăţirii condiţiilor de trai, şi nu creşterea calităţii vieţii, în sine. Distincţia este esenţială şi se impune în considerarea specificului economiei de piaţa, în care statul nu mai este deţinătorul exclusiv al tuturor parghiilor economice, rolul sau fiind limitat la crearea cadrului general, economic, social şi politic, necesar pentru derularea activităţii agenţilor economici, ceea ce implica adoptarea unor reglementări stimulatorii, dar în limitele impuse de asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor.În speta, remuneraţia compensatorie pentru copia privată este un drept patrimonial rezultând din dreptul de proprietate intelectuală al titularilor dreptului de autor sau al drepturilor conexe. Art. 107 din Legea nr. 8/1996 reglementează o remuneraţie de 5% aplicată asupra preţului de vânzare al suporturilor şi aparatelor fabricate în ţara, respectiv asupra valorii înscrise în documentele organelor vamale pentru suporturile şi aparatele importate.Faptul ca, pe aceasta cale, are loc o majorare a preţului de vânzare a produselor respective nu indreptateste ignorarea drepturilor de proprietate intelectuală, caracterul echitabil al remuneraţiei compensatorii rezultând din faptul ca aceasta are valoarea unei contraprestatii pentru activitatea creatoare a unor persoane fizice sau juridice de drept privat, activitate pusă în slujba unor terţi, care în acest fel pot să apară în calitate de debitori.De altfel, asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 34 alin. (2) şi ale art. 107 din Legea nr. 8/1996 Curtea s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 180/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 8 decembrie 2000, statuand ca aceste texte nu contravin Legii fundamentale. Soluţia pronunţată în aceasta decizie este valabilă şi în cauza de faţa, neintervenind elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2) şi ale art. 107 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Flanco Internaţional” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 7.048/2000 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 martie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește