DECIZIE nr. 11 din 8 ianuarie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarilena Mincă – procurorOana Cristina Puică – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 8.537/2/2007 şi de Marian Rolf Sîntion în Dosarul nr. 1.092/1/2008 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.487D/2008 şi nr. 1.910D/2008 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.910D/2008 la Dosarul nr. 1.487D/2008, care este primul înregistrat.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă. Arată, totodată, că textul de lege criticat a fost interpretat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. XLIV/2008.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 2 iunie 2008 şi 12 septembrie 2008, pronunţate în dosarele nr. 8.537/2/2007 şi nr. 1.092/1/2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, şi de Marian Rolf Sîntion cu ocazia soluţionării unui recurs, respectiv a unei plângeri cu privire la acte ale procurorului de netrimitere în judecată.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că, având în vedere caracterul limitativ al soluţiilor prevăzute de art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală, textul de lege criticat încalcă egalitatea în faţa legii, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil, condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi principiile înfăptuirii justiţiei, întrucât nu reglementează posibilitatea ca judecătorul, respectiv instanţa să modifice temeiul de drept al soluţiei de netrimitere în judecată date de procuror. Totodată, instanţa apreciază că se impune reglementarea soluţiilor pe care instanţa le poate pronunţa în situaţia în care plângerea împotriva actelor de netrimitere în judecată ale procurorului este formulată de către făptuitor sau învinuit.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în complet diferit, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, întrucât, prin limitarea soluţiilor pe care le poate adopta judecătorul în baza art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală, este îngrădit dreptul persoanei de a se adresa justiţiei pentru apărarea interesului său legitim.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală sunt constituţionale, făcând trimitere, în acest sens, la deciziile nr. 36/2007, nr. 128/2008, nr. 340/2008 şi nr. 697/2008 ale Curţii Constituţionale. Arată că, în realitate, critica de neconstituţionalitate adusă prevederilor art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală tinde a adăuga la lege.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins: „Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii:a) respinge plângerea, prin sentinţă, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacată; … b) admite plângerea, prin sentinţă, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele şi împrejurările ce urmează a fi constatate şi prin care anume mijloace de probă; … c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispoziţiile privind judecata în primă instanţă şi căile de atac aplicându-se în mod corespunzător." … În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi legale, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 124 alin. (1) şi (2) referitoare la înfăptuirea justiţiei, precum şi ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, autorii acesteia solicită completarea textului de lege criticat, în sensul reglementării soluţiilor pe care judecătorul, respectiv instanţa le poate pronunţa în situaţia în care plângerea împotriva actului de netrimitere în judecată al procurorului este formulată de către făptuitor sau învinuit, inclusiv în sensul reglementării posibilităţii de a modifica temeiul de drept al soluţiei de netrimitere în judecată date de procuror. O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 8.537/2/2007 şi de Marian Rolf Sîntion în Dosarul nr. 1.092/1/2008 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 ianuarie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește