DECIZIE nr. 108 din 3 februarie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, excepţie ridicată de Ioan Bărbuţă în Dosarul nr. 38.834/3/2007 al Curţii de Apel Bucureşti Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal răspund autorul excepţiei şi Ministerul Apărării Naţionale, prin consilier juridic.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicită admiterea acesteia. Se arată că prevederile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 sunt discriminatorii, deoarece ar trebui să prevadă ca toate cadrele militare să beneficieze, în egală măsură, de dreptul stabilit în textul legal.Reprezentantul Ministerului Apărării Naţionale consideră că excepţia este inadmisibilă, întrucât autorul acesteia solicită modificarea textului de lege.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece Curtea Constituţională nu se poate pronunţa asupra modificării legii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 17 iunie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 38.834/3/2007, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 138/1999, excepţie ridicată de Ioan Bărbuţă în cauza ce are ca obiect judecarea cererii de recalculare a pensiei formulate de autorul excepţiei.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că art. 31 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 este neconstituţional în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece creează discriminare între cadrele militare care au trecut în rezervă, iar ulterior au fost pensionate, având 26 de ani de activitate, beneficiare ale unui ajutor neimpozabil, şi cadrele militare în activitate cu aceeaşi vechime şi ulterior pensionate, dar care nu beneficiază de acest ajutor. Întrucât formularea textului de lege este, în concepţia autorului excepţiei, deficitară, acesta propune o reformulare a acestuia astfel încât să poată beneficia de ajutorul prevăzut de art. 31 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 toate cadrele militare care se pensionează.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece autorul acesteia pune în discuţie interpretarea şi aplicarea legii.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că acestea nu instituie privilegii sau discriminări. În plus, critica vizează o chestiune de interpretare şi aplicare a legii.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţilor şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 22 iulie 1999, potrivit cărora: „(1) La trecerea în rezervă sau direct în retragere, cu drept la pensie, cadrele militare, pentru activitatea depusă, în funcţie de vechimea efectivă ca militar şi ca salariat civil în cadrul ministerelor şi instituţiilor centrale prevăzute la art. 1, beneficiază de un ajutor neimpozabil stabilit în raport cu solda lunară brută avută în luna schimbării poziţiei de activitate, astfel: […].”Textul constituţional invocat în susţinerea excepţiei îl constituie art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că, deşi autorul excepţiei face referire în critica sa la dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, în realitate se doreşte modificarea prevederilor legale astfel încât acestea să poată fi aplicate tuturor cadrelor militare care se pensionează, independent de momentul trecerii în rezervă.Dispoziţiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 prevăd un drept pentru cadrele militare aflate la trecerea în rezervă sau direct în retragere, cu drept la pensie, şi anume un ajutor neimpozabil stabilit în raport cu solda lunară brută avută în luna schimbării poziţiei de activitate, conform voinţei legiuitorului. Modalitatea în care se interpretează în cazuri concrete aplicarea acestor prevederi legale şi, cu atât mai mult, modificarea acestora nu intră în sfera de atribuţii a Curţii Constituţionale. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, excepţie ridicată de Ioan Bărbuţă în Dosarul nr. 38.834/3/2007 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 februarie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește