DECIZIE nr. 108*) din 2 octombrie 1996

Notă …
*) A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 26 din 11 februarie 1997.Costica Bulai – preşedinteIoan Deleanu – judecătorLucian Stangu – judecătorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistentCompletul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele:Prin Încheierea din 4 martie 1996, pronunţată în Dosarul nr. 5.028/1995, Judecătoria Hunedoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Decretului nr. 523/1973 privind aprobarea tarifelor-etalon reasezate, precum şi unele măsuri pentru stabilirea tarifelor reasezate, pentru transporturile de mărfuri pe calea ferată şi cu mijloace auto, şi a Ordinului S.N.C.F.R. nr. 204/1991, partea a III-a B, cod 56.05.Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Societatea Comercială "Sidermet" – S.A. Calan, cu susţinerea ca dispoziţiile Decretului nr. 523/1973 contravin Constituţiei şi deci, în temeiul art. 150 alin. (1) din legea fundamentală, „reglementarea TLM cod 56.05 cu privire la acceptul tacit al predatorului este abrogată”.Exprimindu-şi opinia, Judecătoria Hunedoara apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece "prevederea ce impune anumite penalităţi în cazul nerespectării unor prevederi contractuale, cu care partea a fost de acord la semnarea contractului", nu poate fi considerată neconstitutionala.În temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Încheierea de sesizare din 4 martie 1996, formulată de Judecătoria Hunedoara în Dosarul nr. 5.028/1995, a fost înaintată celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru comunicarea punctelor lor de vedere.Guvernul, în punctul sau de vedere, considera excepţia de neconstituţionalitate ca nefondata, întrucît prevederile Decretului nr. 523/1973 şi, respectiv, dispoziţia din partea a III-a B, cod 56.05, a Ordinului S.N.C.F.R. nr. 204/1991 nu contravin dispoziţiilor art. 41 din Constituţie referitoare la garantarea dreptului de proprietate, de vreme ce în speta este vorba de clauze contractuale la care părţile au achiesat prin semnarea contractului. Cît priveşte Ordinul S.N.C.F.R. nr. 204/1991, Guvernul arata că nu intră în competenţa Curţii Constituţionale să se pronunţe cu privire la constituţionalitatea unui act al administraţiei centrale.Camera Deputaţilor şi Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,având în vedere încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi dispoziţiile legale atacate ca neconstituţionale, raportate la prevederile Constituţiei, retine următoarele:Societatea Comercială "Sidermet" – S.A. Calan a ridicat în Dosarul nr. 5.028/1995 al Judecătoriei Hunedoara excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Decretului nr. 523/1973, prin care s-au aprobat tarifele-etalon reasezate, precum şi unele măsuri pentru transporturile de mărfuri pe calea ferată, şi ale Ordinului S.N.C.F.R. nr. 204/1991.Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate se constată că, în realitate, aceasta are ca obiect prevederile cuprinse la cod 56.05 din Tariful local de mărfuri, aprobat prin Ordinul S.N.C.F.R. nr. 204/1991, în sensul cărora, pentru schimbarea statiei de destinaţie la sau după încheierea contractului de transport, în condiţiile precizate în chiar cuprinsul acestei prevederi, se percep tarife majorate.În legătură cu competenţa de soluţionare a excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti, atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ prevăzute în art. 144 lit. c) din Constituţie, care se referă doar la controlul constituţionalităţii "legilor şi ordonanţelor", dispoziţie preluată şi în art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Întrucît prin lege se înţelege actul legislativ adoptat de Parlament şi promulgat de Preşedintele României, iar prin ordonanţa, actul adoptat pe baza unei delegari legislative, este evident ca soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate privind alte acte normative nu este de competenţa Curţii Constituţionale.De aceea controlul legalităţii actelor normative şi individuale ale Guvernului, ale ministerelor şi celorlalte autorităţi ale administraţiei publice locale, indiferent de materia la care se referă, este de competenţa instanţelor judecătoreşti, respectiv a secţiilor de contencios administrativ constituite potrivit Legii nr. 29/1990. Jurisprudenta Curţii Constituţionale este constanta în acest sens, astfel cum rezultă din deciziile sale nr. 5/1994, nr. 7/1994, nr. 113/1994 şi nr. 14/1995.Ca atare, rezolvarea de principiu cuprinsă în aceste decizii îşi menţine valabilitatea şi în ceea ce priveşte soluţionarea excepţiei de faţa, care vizează un ordin al S.N.C.F.R. şi, întrucît nu au intervenit elemente noi care să le infirme şi deci să facă necesară modificarea practicii jurisdicţionale, excepţia urmează a fi respinsă ca vadit nefondata.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Decretului nr. 523/1973 şi ale Ordinului S.N.C.F.R. nr. 204/1991, partea a III-a B, cod 56.05, ridicată de Societatea Comercială „Sidermet” – S.A. Calan în Dosarul nr. 5.028/1995 al Judecătoriei Hunedoara.Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.Pronunţată în şedinţa din 2 octombrie 1996.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Costica BulaiMagistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește