Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL NR. 34 din 15 februarie 1995
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
Notă …
*) Definitivă prin nerecurare. Mihai Constantinescu – preşedinteViorel Mihai Ciobanu – judecătorAntonie Iorgovan – judecătorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistentCompletul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele: Prin Încheierea din 2 iunie 1994 a Secţiei civile şi de contencios administrativ a Tribunalului Suceava, pronunţată în Dosarul nr. 1013/1994, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. V alin. 7 din Legea nr. 59/1993, ridicată de intimaţii Ungureanu Veronica şi Ungureanu Cristian, cu motivarea ca aceste prevederi încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, care consacra principiul neretroactivitatii legii. Tribunalul Suceava apreciază în încheierea de sesizare ca excepţia este admisibilă, deoarece art. V alin. 7 din Legea nr. 59/1993, supunind hotărârile pronunţate în materia Legii fondului funciar nr. 18/1991 unei cai de atac noi, care nu exista la data pronunţării hotărârii definitive, încalcă principiul constituţional al neretroactivitatii legii civile. Curtea Constituţională constata ca, fiind vorba de o excepţie care vizează o dispoziţie legală adoptată după intrarea în vigoare a Constituţiei, este singura competenţa să se pronunţe asupra neconstitutionalitatii art. V alin. 7 din Legea nr. 59/1993. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,având în vedere actele şi lucrările dosarului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. V alin. 7 din Legea nr. 59/1993 raportate la dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Art. V alin. 7 din Legea nr. 59/1993 pentru modificarea Codului de procedura civilă, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 şi a Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, potrivit căruia „hotărârile în materia Legii fondului funciar nr. 18/1991, rămase definitive la judecătorii anterior intrării în vigoare a prezentei legi, pot fi atacate cu recursul prevăzut de prezenta lege, de către părţile interesate, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, indiferent de data pronunţării lor” a mai făcut obiectul unor excepţii de neconstituţionalitate în dosarele Curţii Constituţionale nr. 89 C/1993 şi nr. 95 C/1993, conexate. Prin Decizia nr. 9 din 7 martie 1994, rămasă definitivă prin respingerea recursului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 25 noiembrie 1994, Curtea Constituţională a admis în parte excepţiile de neconstituţionalitate şi a constatat ca dispoziţiile art. V alin. 7 din Legea nr. 59/1993 sunt neconstituţionale în măsura în care acestea se aplică hotărîrilor pronunţate în materia Legii nr. 18/1991, anterior datei de 26 iulie 1992. În motivarea acestei soluţii Curtea Constituţională a reţinut, în esenta, ca hotărârile ce erau atacabile cu recurs extraordinar se justifica să poată fi atacate de cetăţeni pe calea recursului prevăzut de art. V alin. 7 din Legea nr. 59/1993, aceasta constituind un regim mai favorabil pentru exercitarea drepturilor lor legitime. În ce priveşte însă hotărârile ce nu mai puteau fi atacate cu recurs extraordinar, o asemenea posibilitate este neconstitutionala, întrucît contravine principiului neretroactivitatii legii, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie. Potrivit art. 145 alin. (2) din Constituţie şi art. 26 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 47/1992, deciziile definitive ale Curţii Constituţionale sunt obligatorii, astfel încât un text declarat neconstitutional îşi pierde eficienta. Totodată, potrivit art. 29 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aceasta statuează numai asupra problemelor de drept. De aceea o prevedere declarata neconstitutionala nu mai poate face obiectul unei noi analize a conformitatii sale cu Constituţia. În consecinţa, excepţia de neconstituţionalitate invocată urmează a fi respinsă va vadit nefondata, în sensul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Ca atare, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate, CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Constata ca prin Decizia nr. 9 din 7 martie 1994, rămasă definitivă prin Decizia nr. 94 din 21 octombrie 1994, dispoziţiile art. V alin. 7 din Legea nr. 59/1993 au fost declarate neconstituţionale în măsura în care acestea se aplică hotărîrilor definitive pronunţate în materia Legii nr. 18/1991, anterior datei de 26 iulie 1992 şi, în consecinţa, respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate ridicată de intimaţii Ungureanu Veronica şi Ungureanu Cristian în Dosarul nr. 1013/1994 al Tribunalului Suceava. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa din 2 noiembrie 1994. PREŞEDINTE,dr. Mihai ConstantinescuMagistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu–––––––-