DECIZIE nr. 106 din 2 aprilie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Ligia Botezatu în Dosarul nr. 333/2000 al Tribunalului Neamt – Secţia comercială şi contencios administrativ.La apelul nominal a răspuns Banc Post – Sucursala judeţului Neamt, reprezentată prin consilier juridic Gigel Mihaila, lipsind autorul excepţiei şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Banc Post solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, sustinand ca dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prevederile constituţionale.Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, considerând ca dispoziţiile art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, nu contravin prevederilor art. 15 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (2) lit. a) teza întâi din Constituţie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 29 august 2001, pronunţată în Dosarul nr. 333/2000, Tribunalul Neamt – Secţia comercială şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, excepţie ridicată de Ligia Botezatu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca prevederile art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995, republicată, prin care se conferă administratorului sau lichidatorului judiciar posibilitatea de formulare a acţiunii în anulare a actelor prezumat frauduloase, încheiate de debitor cu diferite persoane anterior deschiderii procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995, contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (2) lit. a) teza întâi din Constituţie. Se argumenteaza ca textele de lege criticate ar institui „o cauza de nulitate necunoscută părţilor la data încheierii actelor juridice” şi, prin urmare, „s-ar consacra o aplicare retroactivă a legii”. Totodată autorul excepţiei considera ca prin prevederile art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995, republicată, „se instituie un climat de instabilitate în domeniul raporturilor juridice, incalcandu-se astfel prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) teza întâi din Constituţie, privind obligativitatea asigurării de către stat a libertăţii comerţului”.Tribunalul Neamt – Secţia comercială şi contencios administrativ, exprimandu-şi opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, apreciază ca aceasta este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedintele Camerei Deputaţilor arata ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se susţine ca: "situaţiile reglementate în art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 privesc posibilitatea existenţei unor contracte încheiate cu încălcarea condiţiei esenţiale a cauzei licite şi morale, deci a unor acte frauduloase, sancţiunea aplicată unui astfel de act fiind nulitatea absolută, ceea ce nu înseamnă însă o încălcare a dispoziţiilor constituţionale referitoare la neretroactivitatea legii”; art. 134 din Constituţie reglementează „libertatea comerţului în ce priveşte fiecare comerciant, libertate ce se poate asigura numai prin împiedicarea exercitării abuzive a activităţii de comerţ de către toţi comercianţii”.Guvernul apreciază ca prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (2) lit. a) teza întâi.Preşedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul conţinut:– Art. 44: "Administratorul/lichidatorul poate introduce la tribunal acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dăuna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.";– Art. 45: "(1) Administratorul/lichidatorul poate introduce la tribunal acţiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea de către aceştia a bunurilor transmise şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de debitor prin următoarele acte:a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizarile în scop umanitar; … b) operaţiuni comerciale în care prestaţia debitorului depăşeşte vadit pe cea primită, efectuată în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; … c) acte încheiate, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenţia tuturor părţilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile; … d) acte de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea sa o obţină în caz de faliment al debitorului este mai mica decât valoarea actului de transfer; … e) constituirea ori perfectarea unei garanţii reale pentru o creanta care era chirografara, în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii; … f) plăţile anticipate ale datoriilor, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă scadenta lor fusese stabilită pentru o dată ulterioară deschiderii procedurii. … (2) Următoarele operaţiuni comerciale, încheiate, în anul anterior deschiderii procedurii, cu persoane aflate în raporturi juridice cu debitorul, vor putea, de asemenea, să fie anulate şi prestaţiile recuperate, dacă sunt în paguba intereselor creditorilor: … a) cu un asociat comanditat sau cu un asociat detinand cel puţin 20% din capitalul societăţii comerciale, atunci când debitorul este respectiva societate în comandită, respectiv o societate în nume colectiv; … b) cu un acţionar detinand cel puţin 20% din acţiunile debitorului, atunci când debitorul este respectiva societate pe acţiuni; … c) cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere ale debitorului societate pe acţiuni; … d) cu orice altă persoană fizica ori juridică, detinand o poziţie dominantă asupra debitorului sau activităţii sale; … e) cu un coindivizar asupra unui bun comun." … Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine ca aceste dispoziţii legale contravin următoarelor prevederi constituţionale:– Art. 15. alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile.";– Art. 134 alin. (2) lit. a) teza întâi: "Statul trebuie să asigure:a) libertatea comerţului […]." … 1. Referitor la prima critica de neconstituţionalitate privind încălcarea principiului neretroactivitatii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată.Examinarea prevederilor art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995, republicată, impune concluzia ca acestea nu sunt norme de drept substanţial, deoarece prin intermediul lor nu s-a instituit „o cauza de nulitate” cu înţelesul de motiv, astfel cum susţine autorul excepţiei, în al carei temei actele juridice urmează să fie invalidate, cu titlu de sancţiune, ci norme de drept procesual, întrucât prevăd condiţiile de exercitare a dreptului material la acţiune în nulitate, în aceasta materie, în temeiul unei cauze de nulitate de aplicaţie generală. Este vorba de art. 948 şi 966 din Codul civil, potrivit cărora cauza, în înţelesul de scop, constituie una dintre condiţiile de validitate a actului juridic, iar ilicitatea acestuia antreneaza nulitatea sa.Orice act juridic fraudulos – indiferent dacă obiectul fraudei este un interes public sau privat – are o cauza ilicită. Altfel spus, eficienta distructiva iremediabila a fraudei, în ceea ce priveşte actul juridic afectat, în întregul său, se concentreaza totdeauna la nivelul cauzei, ca o condiţie de validitate a oricărui act juridic. Acesta este lipsit de eficienta juridică, prin efectul nulităţii, pentru ca, încheiat în considerarea unei finalitati frauduloase, are o cauza ilicită.Caracterul de norme de drept procesual al articolelor deduse controlului de constituţionalitate rezultă, de altfel, din însăşi apartenenţa lor la o lege al carei obiect, definit chiar în titlul sau, îl constituie "procedura reorganizării judiciare şi a falimentului".Asa fiind, susţinerea autorului excepţiei, în sensul că dispoziţiile art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995, republicată, ar contraveni art. 15 alin. (2) din Constituţie, prin aceea ca, reglementand o cauza noua de nulitate aplicabilă unor acte juridice anterior încheiate, au caracter retroactiv, este neîntemeiată şi deci nu poate fi primită.Curtea mai retine ca prevederile art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995, republicată, nu fac decât sa reia, în esenta, dispoziţiile art. 39 şi 40 din redactarea iniţială a legii, cu o singura modificare constând în aceea ca introducerea acţiunilor în anulare a actelor frauduloase nu mai este de competenţa judecătorului-sindic, ci a administratorului sau lichidatorului judiciar. Asa fiind, chiar dacă s-ar admite ca articolele în cauza ar institui o cauza de nulitate, asa cum susţine autorul excepţiei, oricum nu s-ar putea retine ca aceasta era necunoscută părţilor la încheierea actelor juridice supuse invalidării, la acea data fiind în vigoare art. 39 şi 40, care fuseseră adoptate o dată cu legea în întregul ei, în anul 1995.2. Curtea nu poate retine nici critica privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 134 alin. (2) lit. a) teza întâi, în sensul instituirii prin textele legale criticate a unui climat de instabilitate în domeniul raporturilor juridice, de natura sa afecteze libertatea comerţului. Titularul unui drept este liber sa îl exercite în anumite limite statornicite prin lege, în asa fel încât sa nu stânjenească drepturile altor titulari, în egala măsura ocrotite. Sancţionarea abuzului de drept – dispoziţiile art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995, republicată, având o atare finalitate – nu constituie o ingradire a libertăţii comerţului, ci, dimpotriva, un mijloc juridic eficient de asigurare a acesteia.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 şi 45 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Ligia Botezatu în Dosarul nr. 333/2000 al Tribunalului Neamt – Secţia comercială şi contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 aprilie 2002.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Florentina Geangu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește