Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 352 din 26 iulie 1999
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995
Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorDoina Suliman – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Trans Impex Stats” – S.R.L. din Reghin în Dosarul nr. 2.797/R/1998 al Judecătoriei Reghin.La apelul nominal lipsesc părţile, Societatea Comercială "Trans Impex Stats" – S.R.L. din Reghin şi Direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat Mures, pentru Garda financiară Mures, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curţii, solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 16 februarie 1999, pronunţată în Dosarul nr. 2.797/R/1998, Judecătoria Reghin a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Trans Impex Stats” – S.R.L. din Reghin, cu ocazia judecării plângerii formulate împotriva procesului-verbal de contravenţie încheiat de Garda financiară Mures la data de 20 noiembrie 1997.În motivarea excepţiei se susţine ca dispoziţiile atacate contravin prevederilor constituţionale ale art. 49 alin. (1) referitoare la restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 134 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) care statuează ca economia României este o economie de piaţa, stabilind totodată în sarcina statului obligaţia de a asigura libertatea comerţului şi protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară, precum şi ale art. 135 alin. (6) potrivit cărora "Proprietatea privată este, în condiţiile legii, inviolabilă".Exprimandu-şi opinia, instanţa de judecată precizează ca de dispoziţiile legale atacate depinde judecarea cauzei şi apreciază ca acestea nu încalcă textele constituţionale invocate.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.În punctul sau de vedere, Guvernul considera ca excepţia este neîntemeiată, deoarece, "pe de o parte, activitatea de comerţ exterior a agenţilor economici se desfăşoară pe baza autonomiei lor juridice, iar, pe de altă parte, este necesar ca aceasta activitate să se încadreze într-un sistem economic şi să fie concordanta cu interesul naţional".Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând Încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa să soluţioneze excepţia ridicată.Textul art. IV din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995, are următorul cuprins: „În vederea consolidării regimului valutar în vigoare şi intaririi disciplinei financiare privind disponibilităţile în conturile valutare, se stabilesc următoarele:1. Persoanele juridice şi fizice autorizate în condiţiile legii, care produc şi comercializează mărfuri, executa lucrări şi prestează servicii pe teritoriul României, vor livra mărfurile, vor executa lucrările şi vor presta serviciile numai cu plata în lei, cu excepţia celor altfel reglementate în mod expres prin acte normative şi numai pe baza autorizării exprese a Băncii Naţionale a României.2. Persoanele juridice şi fizice prevăzute la art. 1 sunt obligate sa încaseze sumele în valută aferente exporturilor de mărfuri, executarilor de lucrări şi prestărilor de servicii în străinătate, precum şi din orice alte operaţiuni şi tranzacţii externe, prin conturile deschise în România la bănci autorizate.3. În cazul operaţiunilor de încasare la vedere, repatrierea valutei rezultate în urma producerii actului de comerţ internaţional se va face în maximum 5 zile de la data încasării, dar nu mai târziu de 90 de zile calendaristice, calculate de la data atestării documentare a trecerii mărfii prin frontiera română, sau, după caz, a executării lucrărilor şi prestării serviciilor în străinătate, în funcţie de zona geografică a partenerului extern.Pentru operaţiunile cu încasare la termen între 90 şi 360 de zile, cat şi pentru cele pe credit de peste 1 an, pentru care Ministerul Comerţului a eliberat licenţe în limita unui plafon stabilit anual de Banca Naţionala a României, termenul de repatriere este de maximum 15 zile calendaristice calculate de la data scadentei plăţii, stabilite conform clauzelor contractuale.În cazul plăţilor în avans pentru importuri, pentru care nu s-a livrat marfa, nu s-a executat lucrarea sau nu s-a prestat serviciul, sau pentru care nu s-a restituit avansul plătit, se aplică aceeaşi perioadă de 15 zile calendaristice calculate de la data ultimului termen de livrare contractual.Ministerul Comerţului, în raport cu obiectivele politicii comerciale, va propune Guvernului, în vederea aprobării, lista grupelor de produse care pot fi exportate cu plata până la 90 de zile calendaristice de la data livrării, precum şi lista grupelor de produse cu plata peste 1 an de la data livrării, produsele necuprinse în cele două categorii de grupe de produse putând fi exportate cu plata la termene între 90 şi 360 de zile calendaristice.4. Deţinerea de disponibilitati valutare în conturi bancare în străinătate de către persoanele juridice şi fizice prevăzute la pct. 1 poate fi facuta numai pe baza şi în condiţiile autorizării prealabile a Băncii Naţionale a României.5. Operaţiunile de transferuri externe privind investiţiile directe în străinătate, investiţiile de portofoliu şi alte transferuri de sume în valută, efectuate potrivit normelor legale, se pot face numai cu avizul prealabil al Ministerului Finanţelor şi cu autorizarea Băncii Naţionale a României.Pentru operaţiunile prevăzute la alineatul precedent se va asigura repatrierea sumelor în valută rezultate din aceste operaţiuni, după cum urmează:– în termen de 30 de zile calendaristice de la data stabilirii şi disponibilizarii în valută convertibilă a sumelor reprezentând dividende din activitatea de investiţii în străinătate, precum şi a cotelor-părţi provenind din lichidarea acestor investiţii, ţinând seama de reglementările legale şi de datele calendaristice de început şi de sfârşit ale anului financiar în ţările în care s-au efectuat aceste investiţii;– în termen de 15 zile calendaristice calculate de la scadenta plăţii stabilite conform clauzelor contractuale pentru celelalte operaţiuni prevăzute la alin. 1. 6. Pentru operaţiunile legate de export-import fără încasare efectivă de valuta, destinate completării fondului de marfa pe piaţa interna, autorizate de organele abilitate în acest scop prin hotărâre a Guvernului, persoanele juridice şi fizice prevăzute la pct. 1 sunt obligate, în situaţia efectuării în prealabil a exporturilor, sa realizeze importurile corespunzătoare în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data efectuării exporturilor. În caz contrar, acestea sunt obligate la repatrierea în valută a contravalorii exporturilor într-un termen suplimentar de maximum 15 zile calendaristice.7. În cazul constatării nerespectării termenelor menţionate la pct. 3, 5 şi 6, precum şi a celor menţionate în autorizaţia Băncii Naţionale a României eliberata conform pct. 4, privind repatrierea încasărilor în valută, se vor aplica următoarele amenzi contravenţionale reprezentând:– 10%, în lei, asupra sumelor în valută nerepatriate, pentru întârzieri de până la 30 de zile calendaristice;– 15%, în lei, asupra sumelor în valută nerepatriate, pentru întârzieri între 30 şi 60 de zile calendaristice;– 20%, în lei, asupra sumelor în valută nerepatriate, pentru fiecare luna calendaristică care depăşeşte primele 60 de zile de întârziere.În toate situaţiile se menţine obligaţia repatrierii sumelor în valută în termen de 30 de zile calendaristice de la data constatării contravenţiei.În cazul depăşirii termenului de la alineatul precedent, penalităţile stabilite la art. 7 din Legea nr. 76/1992, astfel cum a fost modificat prin prezenta ordonanţă, se majorează cu 50% .8. Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la pct. 7 revin organelor Ministerului Finanţelor şi Băncii Naţionale a României, împuternicite în acest scop.9. Dispoziţiile prezentei ordonanţe referitoare la sancţiunile contravenţionale se completează cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25 şi 26.Pentru calcularea amenzilor contravenţionale prevăzute la pct. 7 se utilizează cursul de schimb valutar în vigoare la data constatării contravenţiei."Aceste dispoziţii legale prevăd o serie de măsuri care au ca scop consolidarea regimului valutar şi întărirea disciplinei financiare privind disponibilităţile în conturile valutare ale persoanelor fizice şi juridice prin obligaţia acestora de a incasa sumele în valută aferente exporturilor de mărfuri, executarilor de lucrări şi prestărilor de servicii în străinătate în termenele stabilite prin ordonanţa.Primele şase puncte ale articolului IV din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994, în funcţie de situaţii, stabilesc termenele până la care trebuie repatriata valuta, iar punctul 7 prevede sancţiunea amenzii contravenţionale care se aplică în cazul nerespectării acestor termene, competenţa de constatare şi aplicare a acestei sancţiuni revenind organelor Ministerului Finanţelor şi Băncii Naţionale a României, împuternicite în acest scop potrivit punctului 8.Cu privire la constituţionalitatea punctului 7 al art. IV din ordonanţa atacată, Curtea Constituţională, prin deciziile nr. 157 şi nr. 161 din 10 noiembrie 1998, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 11 noiembrie 1999, precum şi nr. 186 din 17 decembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 5 februarie 1999, a statuat ca prevederile constituţionale ale art. 49 privesc, prin conţinutul lor, drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor, iar cele ale art. 134, stabilind obligaţia statului de a asigura protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară, nu sunt infrante, deoarece obligaţia de repatriere a valutei nu este contrară economiei de piaţa şi libertăţii comerţului.Întrucât nu au intervenit elemente noi de natura să justifice modificarea jurisprudenţei Curţii, soluţia pronunţată prin deciziile sus-menţionate îşi menţine valabilitatea şi în aceasta cauza.Autoarea excepţiei considera ca întreg conţinutul articolului IV din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 este neconstitutional în raport cu art. 49, art. 134 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b), precum şi cu art. 135 alin. (6) din Constituţie, deoarece „prin instituirea … obligaţiilor agenţilor economici de a incasa sumele în valută aferente exporturilor de mărfuri, executarilor de lucrări … precum şi din orice alte operaţiuni şi tranzacţii externe doar prin conturi deschise în România şi doar la bănci autorizate de Banca Naţionala a României se realizează o ingradire a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, întrucât principiul libertăţii comerţului înseamnă şi posibilitatea pentru agenţii economici de a-şi stabili împreună cu partenerii contractului locul unde urmează a se face plata şi modalităţile de plată”.Obligaţia de repatriere a valutei, cat şi efectuarea operaţiunilor prin conturile deschise în România la bănci autorizate nu violeaza art. 49 alin. (1) din Constituţie, deoarece acesta, reglementand situaţiile în care pot fi restrânse drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, nu se aplică în cauza. Conform art. 41 alin. (1) din Constituţie, în ceea ce priveşte dreptul de proprietate, conţinutul şi limitele acestuia sunt stabilite de lege.Nu se pot retine nici susţinerile potrivit cărora sunt incalcate art. 134 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) şi art. 135 alin. (6) din Constituţie, întrucât inviolabilitatea, în condiţiile legii, a proprietăţii private nu poate fi opusă cerinţelor apărării intereselor naţionale în activitatea financiară şi valutară, în stadiul actual de dezvoltare a economiei de piaţa. Nici economia de piaţa şi nici libertatea comerţului nu justifica încălcarea obligaţiei de repatriere a valutei şi a termenului legal maxim de repatriere, deoarece de constituirea fondurilor valutare depinde funcţionarea însăşi a sistemului economic, astfel ca autonomia juridică a agenţilor economici în activitatea de comerţ exterior nu se poate realiza decât cu respectarea acestor obligaţii.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum al art. 1-3, art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu şase voturi pentru şi un vot împotriva, CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Trans Impex Stats” – S.R.L. din Reghin în Dosarul nr. 2.797/R/1998 al Judecătoriei Reghin.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iulie 1999.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Ioan MuraruMagistrat-asistent,Doina Suliman–––