DECIZIE nr. 103 din 10 aprilie 2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a dispoziţiilor art. 17 alin. (6) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorIuliana Nedelcu – procurorCristina Radu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17 alin. (6) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, excepţie ridicată de Nicolae Marius Soare în Dosarul nr. 985/2000 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 27 martie 2001, în prezenta autorului excepţiei şi a reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 10 aprilie 2001.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierea din 26 septembrie 2000, pronunţată în Dosarul nr. 985/2000, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17 alin. (6) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, excepţie ridicată de Nicolae Marius Soare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arata ca dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17 alin. (6) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (3), art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20 alin. (1) şi (2), art. 29 alin. (1) şi (2), art. 35 alin. (1), art. 48 alin. (1) şi (2) şi ale art. 128 din Constituţie. Se susţine, de asemenea, ca dispoziţiile legale invocate contravin art. 7, 8 şi 21 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, precum şi art. 14 pct. 1 fraza întâi, art. 18 pct. 1, art. 25 şi 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. În esenta, se considera, pe de o parte, ca instituirea unui prag electoral şi redistribuirea voturilor neutilizate exclusiv formatiunilor politice exclud posibilitatea candidaţilor independenţi de a fi aleşi, iar pe de altă parte, ca prin caracterul definitiv şi irevocabil al hotărârilor instanţei de contencios administrativ este încălcat dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obţine recunoaşterea dreptului pretins.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ, exprimandu-şi opinia, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate a art. 77 din Legea nr. 70/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu este intemeiata. Cu referire la „neprevederea recursului la hotărârile pronunţate în condiţiile art. 17 din Legea nr. 69/1991, deşi nu vizează o dispoziţie legală care priveşte fondul cauzei deduse judecaţii, având în vedere faptul ca se referă totuşi la reglementarea dreptului reclamantului de a se adresa justiţiei pentru recunoaşterea unui drept, opinia instanţei este, de asemenea, în sensul netemeiniciei ei”.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate. Repartizarea mandatelor de consilieri, precum şi redistribuirea voturilor neutilizate formatiunilor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale care au realizat pragul electoral reprezintă o opţiune a legiuitorului, iar dispoziţiile art. 17 alineatul ultim din Legea nr. 69/1991, republicată, care prevăd posibilitatea atacarii în justiţie a hotărârii de validare sau invalidare a mandatului de consilier, constituie tocmai consacrarea principiului înscris în art. 48 alin. (1) din Constituţie.Preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională constata ca este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996), modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 28/2000 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 13 aprilie 2000), precum şi dispoziţiile art. 17 alin. (6) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996.Dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au următorul conţinut: „(1) Pentru repartizarea mandatelor de consilier biroul electoral de circumscripţie va stabili:a) un coeficient electoral, determinat prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele şi candidaţii independenţi la numărul total al consilierilor din circumscripţia electorală respectiva, stabilit potrivit legii; … b) o limita de 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia electorală respectiva. … (2) Se considera voturi neutilizate diferenţa dintre numărul de voturi valabil exprimate în favoarea fiecărei liste de candidaţi a partidelor, formatiunilor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale ori pentru fiecare candidat independent şi produsul dintre coeficientul electoral şi numărul de mandate alocate potrivit alin. (4). … (3) Pragul electoral este egal: … a) cu limita de 5%, în cazul în care coeficientul electoral este superior limitei de 5%, prevăzută la alin. (1) lit. b); sau b) cu coeficientul electoral, dacă acesta este inferior limitei de 5%. … (4) Biroul electoral de circumscripţie va repartiza fiecărui partid, fiecărei formaţiuni politice, aliante politice sau aliante electorale care a realizat pragul electoral, în limita numărului de candidaţi de pe lista, un număr de mandate egal cu partea întreaga a rezultatului împărţirii dintre numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare partid, formaţiune politica, alianta politica sau alianta electorală şi coeficientul electoral; fiecărui candidat independent i se atribuie câte un mandat dacă numărul de voturi valabil exprimate în favoarea sa este cel puţin egal cu coeficientul electoral. … (5) Biroul electoral de circumscripţie va repartiza fiecărui partid, fiecărei formaţiuni politice, aliante politice sau aliante electorale care a realizat pragul electoral mandatele rămase după atribuirea prevăzută la alin. (4), potrivit listei care cuprinde ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate prevăzute la alin. (2), acordând acestora câte un mandat; operaţiunea se repeta, în ordinea listei, până la epuizarea mandatelor rămase nerepartizate. … (6) În situaţia în care nici un partid, formaţiune politica, alianta politica sau alianta electorală ori candidat independent nu realizează pragul electoral se repartizează fiecăruia câte un mandat, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate în favoarea fiecăruia, până la epuizarea mandatelor stabilite potrivit legii. … (7) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (4) şi (5), în cazul în care doua sau mai multe partide, formaţiuni politice, aliante politice sau aliante electorale au acelaşi număr de voturi rămase neutilizate înainte de atribuirea ultimului mandat rămas de repartizat, acesta va fi atribuit partidului, formatiunii politice, aliantei politice sau aliantei electorale care a obţinut înainte de redistribuirea voturilor numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate; dacă acestea au acelaşi număr de voturi valabil exprimate, atribuirea mandatului se va face prin tragere la sorţi. … (8) Repartizarea mandatelor atribuite pentru fiecare lista de candidaţi depusa de partide, formaţiuni politice, aliante politice sau aliante electorale se face în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista. … (9) Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanta a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacă până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant partidele, formaţiunile politice, alianţele politice sau alianţele electorale pe listele cărora au candidat supleanţii confirma în scris ca aceştia fac parte din partidul politic, formatiunea politica, alianta politica sau alianta electorală respectiva. În caz de vacanta a mandatului unui consilier independent, locul devenit vacant va fi ocupat de supleantul de pe lista partidului, formatiunii politice, aliantei politice sau aliantei electorale care a obţinut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate." … Dispoziţiile art. 17 alin. (6) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, au următorul conţinut: „Hotărârile privind validarea sau invalidarea mandatelor de consilier pot fi atacate de cei interesaţi, la instanţa de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la adoptare sau de la comunicare, în cazul celor absenţi de la şedinţa. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.”Textele constituţionale invocate de autorul excepţiei ca fiind incalcate sunt:– Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.";– Art. 4 alin. (2): "România este patria comuna şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasa, de naţionalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţa politică, de avere sau de origine socială.";– Art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege."; … – Art. 20: "(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanta cu Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.(2) Dacă exista neconcordante între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale."; … – Art. 29 alin. (1) şi (2): "(1) Libertatea gandirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns sa adopte o opinie ori sa adere la o credinţa religioasă, contrare convingerilor sale.(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranta şi respect reciproc."; … – Art. 35 alin. (1): "Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).";– Art. 48 alin. (1) şi (2): "(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este indreptatita să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică."; … – Art. 128: "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."Dispoziţiile din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, invocate de autorul excepţiei ca fiind incalcate, au următorul conţinut:– Art. 7: "Toţi oamenii sunt egali în faţa legii şi au dreptul, fără nici o deosebire, la o protecţie egala a legii. Toţi oamenii au dreptul la o protecţie egala împotriva oricărei discriminări care ar viola prezenta declaraţie şi împotriva oricărei provocari la o asemenea discriminare.";– Art. 8: "Orice persoană are dreptul să se adreseze, în mod efectiv, instanţelor judiciare competente împotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale care îi sunt recunoscute de Constituţie sau de lege.";– Art. 21: "1. Orice persoană are dreptul sa participe la conducerea treburilor publice ale tarii sale, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi.2. Orice persoană are dreptul de acces egal la funcţiile publice din ţara sa.3. Voinţa poporului este fundamentul autorităţii puterilor publice; aceasta voinţa trebuie să fie exprimată prin alegeri libere, care trebuie să aibă loc periodic, prin sufragiu universal egal şi prin vot secret sau după o procedură echivalenta care să asigure libertatea votului."3. Voinţa poporului este fundamentul autorităţii puterilor publice; aceasta voinţa trebuie să fie exprimată prin alegeri libere, care trebuie să aibă loc periodic, prin sufragiu universal egal şi prin vot secret sau după o procedură echivalenta care să asigure libertatea votului."– Art. 14 pct. 1 fraza întâi: "Toţi oamenii sunt egali în faţa tribunalelor şi curţilor de justiţie. Orice persoană are dreptul ca litigiul în care se afla să fie examinat în mod echitabil şi public de către un tribunal competent, independent şi impartial, stabilit prin lege, care să decidă fie asupra temeiniciei oricărei învinuiri penale îndreptate împotriva ei, fie asupra contestaţiilor privind drepturile şi obligaţiile sale cu caracter civil.";– Art. 18 pct. 1: "Orice persoană are drept la libertatea gandirii, conştiinţei şi religie; acest drept implica libertatea de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, individual sau în comun, atât în public cat şi în particular, prin practici şi prin învăţământ.";– Art. 25: "Orice cetăţean are dreptul şi posibilitatea, fără nici una dintre discriminarile la care se referă art. 2 şi fără restrictii nerezonabile:a) de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi; … b) de a alege şi de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal şi egal şi cu scrutin secret, asigurând exprimarea libera a voinţei alegătorilor; … c) de a avea acces, în condiţii generale de egalitate, la funcţiile publice din ţara sa."; … – Art. 26: "Toate persoanele sunt egale în faţa legii şi au, fără discriminare, dreptul la o ocrotire egala din partea legii. În aceasta privinta, legea trebuie să interzică orice discriminare şi sa garanteze tuturor persoanelor o ocrotire egala şi eficace contra oricărei discriminări, în special de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, origine naţionala sau socială, avere, naştere sau intemeiata pe orice alta împrejurare."Examinând dispoziţiile legale criticate prin raportare la prevederile constituţionale, precum şi la cele cuprinse în actele internaţionale invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea retine ca nici una dintre criticile formulate nu este intemeiata.I. Referitor la prima critica de neconstituţionalitate Curtea constata ca dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează modul de repartizare a mandatelor de consilieri, precum şi redistribuirea voturilor neutilizate formatiunilor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale care au realizat pragul electoral, redistribuire care îi exclude pe candidaţii independenţi.Examinând dispoziţiile constituţionale invocate, Curtea constata ca acestea vizează principii, drepturi şi obligaţii reglementate de Constituţie prin art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 29, referitoare, respectiv, la unitatea poporului, la egalitatea între cetăţeni şi la libertatea conştiinţei. Întrucât aceste norme constituţionale nu sunt incidente în cauza, examinarea constituţionalităţii textelor de lege criticate urmează să se facă prin raportare exclusiv la celelalte norme constituţionale invocate de autorul excepţiei.Susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 70/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contravin art. 1 alin. (3) din Constituţie este neîntemeiată, întrucât faptul ca România este un stat de drept, democratic şi social, în care drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt garantate, este confirmat tocmai de posibilitatea acestora de a candida, în condiţiile legii, la alegerile locale şi parlamentare. Stabilirea unui prag electoral pe care candidaţii trebuie să îl atinga pentru obţinerea mandatului de consilier, precum şi stabilirea modului în care se atribuie voturile neutilizate în prima etapa reprezintă o chestiune de oportunitate, asupra căreia numai legiuitorul este chemat să se pronunţe; prin excluderea candidaţilor independenţi de la redistribuirea voturilor neutilizate s-a avut în vedere o concentrare a voturilor, deoarece fără sustinere politica activitatea candidaţilor independenţi este lipsită de eficienta.Curtea retine ca art. 20 din Constituţie cuprinde reguli care privesc de fapt transpunerea în practica a dispoziţiilor constituţionale privind drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor şi care trebuie interpretate prin coroborare cu dispoziţiile art. 11 din Constituţie, ce consacra corelatia dintre dreptul internaţional şi dreptul intern. În acest sens susţinerea potrivit căreia dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 70/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contravin, în principal, Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi celorlalte pacte şi tratate privind drepturile omului, la care România este parte, este neîntemeiată, problema ridicată neintrând în domeniul jurisdicţiei constituţionale, ci constituind o problemă de aplicare a legii.Curtea retine, de asemenea, ca, în conformitate cu prevederile art. 35 alin. (1) din Constituţie, "Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3)". Aceste dispoziţii constituţionale precizează limitele dreptului de a fi ales, indicând condiţiile care trebuie îndeplinite de cei care doresc sa candideze la alegeri. Pe de altă parte, îndeplinirea de către o persoană a condiţiilor stabilite de lege pentru a candida creează numai o premisa, iar nu o certitudine de alegere.II. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea prin dispoziţiile art. 17 alineatul final din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, a art. 48 alin. (1), coroborat cu art. 128 din Constituţie, Curtea observa ca textul de lege invocat este în deplina concordanta cu prevederile art. 48 alin. (1) din Constituţie, care instituie dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obţine recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei. În acest sens dispoziţiile art. 17 alineatul final din Legea nr. 69/1991, republicată, care prevăd posibilitatea atacarii în justiţie a hotărârii de validare sau de invalidare a mandatului de consilier, constituie tocmai consacrarea principiului înscris în art. 48 alin. (1) din Constituţie. Faptul ca hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă nu constituie o infrangere a dispoziţiilor art. 128 din Constituţie, potrivit cărora „Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”, deoarece legiuitorul a apreciat ca este oportuna exceptarea de la căile de atac prevăzute de lege a hotărârilor pronunţate de instanţa judecătorească în condiţiile art. 17 alineatul ultim din Legea nr. 69/1991, republicată.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a dispoziţiilor art. 17 alin. (6) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, excepţie ridicată de Nicolae Marius Soare în Dosarul nr. 985/2000 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 aprilie 2001.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Cristina Radu──────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește