DECIZIE nr. 102 din 29 iunie 1999

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 şi 98 din Legea nr. 26/1996 – Codul silvic



Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorIuliana Nedelcu – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 şi 98 din Legea nr. 26/1996 – Codul silvic, ridicată de Petru Pop în Dosarul nr. 7.955/1998 al Tribunalului Cluj.La apelul nominal se constata lipsa părţilor: Petru Pop, Ioan Pop şi Adrian Nicolae Iudecan. Procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public, referindu-se la jurisprudenta Curţii Constituţionale, solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Decizia penală nr. 255 din 15 martie 1999, Tribunalul Cluj a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 97 şi 98 din Legea nr. 26/1996 – Codul silvic, excepţie ridicată de Petru Pop, şi a dispus suspendarea judecării cauzei. În motivarea excepţiei, se susţine ca textele legale menţionate sunt contrare prevederilor art. 23 alin. (2) din Constituţie, care consacra principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei. Astfel, în condiţiile în care fapta devine infracţiune sau contravenţie, în funcţie de valoarea unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, iar aceasta valoare este stabilită conform ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, se ajunge la situaţia condamnării unei persoane pe temeiul unui act normativ, altul decât legea. De asemenea, se susţine ca prevederile legale în cauza contravin şi art. 20 alin. (2) din Constituţie, coroborat cu art. 7 alin. 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în care se prevede că „nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care, în momentul în care a fost săvârşită, nu constituie o infracţiune potrivit dreptului naţional sau internaţional”.Exprimandu-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, instanţa considera ca normele de incriminare cuprinse în art. 97 şi 98 din Legea nr. 26/1996 sunt neconstituţionale, deoarece preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, pe baza căruia se poate stabili prejudiciul, ca element constitutiv al infracţiunii, este stabilit printr-un act normativ al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata. În motivarea acestui punct de vedere se arata ca din examinarea prevederilor atacate, precum şi a celor ale art. 107 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 rezultă ca atât elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute la art. 97 alin. 1 şi la art. 98 alin. 1 din lege, precum şi criteriile şi cuantumurile potrivit cărora acestea se determina sunt reglementate prin lege, astfel că nu pot fi apreciate ca neconstituţionale prin raportarea lor la dispoziţiile art. 23 alin. (9) din Constituţie. Cu privire la prevederile art. 97 alin. 2 şi 3 şi ale art. 98 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 26/1996, se considera, de asemenea, ca excepţia este neîntemeiată, întrucât textele respective reglementează formele agravante ale infracţiunilor prevăzute la art. 97 alin. 1 şi art. 98 alin. 1, astfel ca problema juridică este aceeaşi ca şi în cazul infracţiunilor reglementate de aceste ultime alineate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Excepţia are ca obiect dispoziţiile art. 97 şi 98 din Legea nr. 26/1996 – Codul silvic, care prevăd:– Art. 97: "Taierea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lastari din fondul forestier naţional sau de pe terenurile cu vegetaţie forestieră prevăzute la art. 6, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior sau dacă valoarea pagubei este sub aceasta limita, dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de 2 ani, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.Dacă fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani.Când fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.Maximul pedepselor prevăzute la alin. 1-3 se majorează cu 3 ani, în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări:a) de doua sau mai multe persoane împreună; … b) de o persoană având asupra sa o arma sau substanţe chimice periculoase; … c) în timpul nopţii; … d) în arii forestiere protejate. … Tentativa se pedepseşte."– Art. 98: "Furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale, ori de arbori, puieţi sau lastari care au fost taiati ori scoşi din rădăcini, cu sau fără drept, din fondul forestier naţional sau de pe terenurile cu vegetaţie forestieră prevăzute la art. 6, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, ori dacă valoarea pagubei este sub aceasta limita, dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de 2 ani, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau cu amendă.Dacă fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.Când fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.În cazul în care furtul a fost săvârşit în împrejurările prevăzute la art. 97 alin. 4, maximul pedepselor prevăzute în alineatele precedente se majorează cu 3 ani.Mijloacele de transport şi uneltele folosite care au servit la săvârşirea infracţiunii sunt supuse confiscării speciale în condiţiile prevăzute la art. 118 din Codul penal.Tentativa se pedepseşte."În legătură cu constituţionalitatea dispoziţiilor art. 97 alin. 1, 2 şi 4 din Codul silvic, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 27 din 23 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 7 iunie 1999, statuand ca acestea sunt constituţionale, pentru următoarele considerente: dispoziţiile criticate prevăd elementele constitutive ale infracţiunilor pe care le reglementează. În plus, art. 109 din Codul silvic menţionează că "Prevederile prezentului titlu se completează cu dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedura penală". Faţa de aceste dispoziţii legale, sunt prevăzute toate condiţiile cerute pentru ca faptele respective sa constituie infracţiune. Examinarea textelor de lege criticate prin excepţia de neconstituţionalitate scoate în evidenta ca acestea definesc în măsura suficienta infracţiunile pe care le prevăd, descriind comportamentul ilegal incriminat şi stabilind, în mod expres, pedepsele aplicabile; este adevărat ca preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior este stabilit, în baza art. 107 alin. 1 din Codul silvic şi art. 5 din Legea nr. 81/1993, de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, respectiv Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, dar aceasta determinare se face în baza unei împuterniciri date prin lege organică, iar evaluarea pagubelor are la baza criterii stabilite de lege (anexa nr. 1 la Legea nr. 81/1993 referitoare la evaluarea pagubelor cauzate prin taierea, scoaterea din rădăcini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puietilor sau lastarilor, în cazul în care prejudiciul este produs prin fapte care, potrivit legii, constituie contravenţii sau infracţiuni); asa cum se subliniaza în punctul de vedere al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, „preţul mediu este stabilit şi calculat în raport cu parametrii prevăzuţi de lege, deci în baza unui criteriu obiectiv şi legal, cu înlăturarea oricăror elemente subiective sau discretionare ce ar putea duce la încălcarea principiului legalităţii incriminării şi supremaţiei legii”.În sensul celor arătate, Curtea Constituţională a statuat şi prin Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 30 aprilie 1996, când, solutionand excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 81/1993, pe care a admis-o, în parte, s-a pronunţat şi cu privire la legalitatea incriminării ca infracţiuni a faptelor prevăzute la acea data de reglementarea legală în materie, respectiv art. 30 şi art. 31 din Legea nr. 2/1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională, economică şi menţinerea echilibrului ecologic. Prin acea decizie s-a reţinut ca sunt satisfacute imperativele principiului legalităţii pedepsei, prevăzut la art. 23 alin. (9) din Constituţie, coroborat cu art. 72 alin. (3) lit. f) din legea fundamentală, şi principiului supremaţiei legii. Cat priveşte atributia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului de a preciza preţul în funcţie de care se determina cuantumul pagubei, s-a reţinut ca acest preţ nu poate fi altul decât cel stabilit potrivit legii, deci pe baza unui criteriu obiectiv şi legal, cu înlăturarea oricărei aprecieri subiective şi discretionare, care ar avea semnificatia încălcării principiului legalităţii incriminării şi supremaţiei legii. Prin decizia menţionată, Curtea Constituţională a mai reţinut ca „prin competenţa Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului de a stabili preţul respectiv nu se poate înţelege decât obligaţia acestuia de a-l calcula în raport cu parametrii prevăzuţi de lege. Textul de lege nu conferă ministerului atributia de a stabili preţul în mod subiectiv, discretionar, exclusiv în funcţie de aprecierea sa, ci îi impune obligaţia, inerenta unui expert, de a-l calcula în mod corect, ceea ce invedereaza un criteriu obiectiv”. Referitor la necesitatea precizarii preţurilor negociate în actul de stabilire a preţului mediu, în considerentele deciziei se precizează ca teza „se justifica prin aceea ca numai astfel este posibila cenzura judecătorească a modului de calcul al preţului de către minister, ceea ce este necesar tocmai având în vedere rolul de expert pe care îl are ministerul în determinarea preţului”. Prin aceeaşi decizie s-a stabilit, de asemenea, ca nepublicarea preţului mediu rezultat din negociere nu este o problemă de constituţionalitate, deoarece principiul legalităţii pedepsei şi supremaţiei legii nu presupune necesitatea ca şi aceste preţuri să fie publicate, preţul mediu nefiind un element constitutiv al infracţiunii, ci numai un criteriu pentru determinarea pagubei de care depinde incriminarea.Deoarece nu au intervenit elemente noi, care să determine modificarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia pronunţată privind dispoziţiile art. 97 alin. 1, 2 şi 4 şi ale art. 98 alin. 1, 2 şi 4 din Codul silvic îşi menţine valabilitatea şi în cauza de faţa şi, în consecinţa, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legale menţionate urmează a fi respinsă.Referitor la dispoziţiile art. 97 alin. 3 din Codul silvic, Curtea constata ca acestea stabilesc o agravantă, fiind dependente de primele doua alineate, şi, ca atare, le sunt aplicabile aceleaşi consideratiuni. Alin. 5 al aceluiaşi articol pedepseşte tentativa şi nu ridica alte probleme de constituţionalitate.În legătură cu art. 98 din Codul silvic, urmează a se retine ca alin. 3 cuprinde, de asemenea, o agravantă; alin. 5 dispune confiscarea specială, permisă de Constituţie, iar alin. 6 pedepseşte tentativa. Nici în ceea ce priveşte aceste alineate nu se ridica probleme de constituţionalitate.Faţa de cele arătate, urmează a fi respinsă şi excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 97 alin. 3 şi 5 şi ale art. 98 alin. 3, 5 şi 6 din Codul silvic.În prezent, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 25 mai 1999, a Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 440/1999 pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, este asigurata cunoaşterea şi aplicarea prevederilor Codului silvic.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 şi 98 din Legea nr. 26/1996 – Codul silvic -, ridicată de Petru Pop în Dosarul nr. 7.955/1998 al Tribunalului Cluj.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 iunie 1999.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Ioan Muraru Magistrat-asistent,Florentina Geangu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește