DECIZIE nr. 102 din 13 februarie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorAntonia Constantin – procurorDaniela Ramona Mariţiu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor art. 295-297 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ion Marc în Dosarul nr. 11.305/302/2005 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.La apelul nominal răspund autorul excepţiei şi partea Vasilica Cristea, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent informează completul de judecată că la dosarul cauzei autorul excepţiei a depus o cerere de amânare şi concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei.Având cuvântul asupra cererii de amânare, autorul excepţiei solicită admiterea acesteia.Partea Vasilica Cristea se opune amânării cauzei.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de amânare.Deliberând, Curtea respinge cererea de amânare.Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicită admiterea acesteia.Partea Vasilica Cristea consideră că excepţia a fost ridicată în vederea tergiversării cauzei, aşa încât se impune respingerea acesteia.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, ce au mai format obiect al controlului exercitat de Curtea Constituţională.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 3 octombrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 11.305/302/2005, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 295-297 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost ridicată de Ion Marc într-o cauză având ca obiect apelul împotriva sentinţei civile prin care s-a dispus evacuarea autorului excepţiei.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că textul de lege criticat aduce atingere dispoziţiilor constituţionale invocate, deoarece "părţile vătămate prin neregularităţile produse în prima instanţă, constatate ca atare de instanţa de apel, sunt lipsite de un grad de jurisdicţie".Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă şi-a exprimat opinia în sensul că obiectul excepţiei de neconstitu-ţionalitate îl constituie prevederile art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, prevederi care nu aduc atingere textelor constituţionale şi convenţionale invocate, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitu-ţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale, întrucât prin acestea se instituie reguli privind judecarea apelului care se aplică tuturor celor prevăzuţi în ipoteza normei, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, iar accesul liber la justiţie nu presupune în toate cazurile posibilitatea de a recurge la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei şi ale părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstitu-ţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat de autorul acesteia, îl constituie dispoziţiile art. 295-297 din Codul de procedură civilă. În realitate, aşa cum rezultă din motivarea excepţiei, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, asupra cărora Curtea se va pronunţa prin prezenta decizie.Textul de lege criticat are următorul cuprins: "În acest caz, precum şi atunci când există vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanţă a judecat în fond, instanţa de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmată şi hotărârea pronunţată, va reţine procesul spre judecare."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind respectarea supremaţiei Constituţiei şi a legilor, ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac. De asemenea, invocă dispoziţiile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi (3), art. 124 alin. (2) şi ale art. 129 din Legea fundamentală, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, prin Decizia nr. 515 din 20 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006, făcând referire la jurisprudenţa sa, Curtea a respins excepţia, reţinând, în esenţă, că textul de lege criticat, chiar dacă instituie două regimuri juridice diferite, o face în considerarea existenţei a două situaţii diferite, care nu puteau fi reglementate identic.Totodată, Curtea a mai statuat că reglementarea prevăzută de art. 297 din Codul de procedură civilă constituie o garanţie a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părţilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluţionării unui proces.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, atât soluţia, cât şi considerentele din decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.În sfârşit, Curtea constată că dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie, invocate în motivarea excepţiei, consacră principiile generale ce stau la baza organizării statului român. Aceste principii sunt încălcate atunci când se aduce atingere unora dintre drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, garantate de Constituţie, sau altor dispoziţii constituţionale relevante sub aspectul conţinutului art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală. În cauza de faţă Curtea nu a reţinut că prin dispoziţiile legale criticate s-ar fi adus vreo încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ion Marc în Dosarul nr. 11.305/302/2005 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă. Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 februarie 2007.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește