DECIZIE nr. 101 din 9 iulie 1998

Pe rol, pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/1997, modificată și completată prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 48/1997, invocată de Societatea Comercială „Petrocart” – S.A. Piatra-Neamt în Dosarul nr. 22/com/A/1998 aflat pe rol la Tribunalul Neamt, Secția comercială și de contencios administrativ.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 30 iunie 1998, în prezenta reprezentantului Ministerului Public, a reprezentantului Băncii Agricole – S.A. și în lipsa celeilalte părți legal citate, și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 9 iulie 1998.
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:Tribunalul Neamt, Secția comercială și de contencios administrativ, prin Încheierea din 9 februarie 1998, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/1997, modificată și completată prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 48/1997, ridicată de Societatea Comercială „Petrocart” – S.A. Piatra-Neamt în Dosarul nr. 22/com/A/1998 al acelei instanțe.În motivarea excepției se susține ca prevederile art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/1997, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 48/1997, sunt „contrare principiilor constituționale ale separației puterilor în stat, ale autonomiei persoanelor juridice și egalității de tratament în fața legii”.Astfel, se arata ca blocarea depozitelor deținute de o societate comercială la alte bănci, în vederea rambursarii creditelor restante către Banca Agricolă – S.A., constituie o măsura de executare silită, care este de competența exclusiva a puterii judecătorești, deoarece Guvernul, prin ordonanțe, nu poate dispune măsuri de executare silită decât pentru realizarea creanțelor statului, nu și ale societăților comerciale. Pe de altă parte, este încălcat principiul egalității de tratament în fața legii, ca urmare a intervenției statului prin măsuri de constrângere îndreptate împotriva unei societăți comerciale, pentru realizarea creanțelor altei societăți comerciale.Exprimandu-și opinia, instanța de judecată considera ca dispozițiile care fac obiectul excepției sunt constituționale, în condițiile în care acestea nu contrazic principiile consacrate, prin art. 16 alin. (1) din legea fundamentală, în cadrul economiei românești de piața, sa apere interesele de ordin general pentru întărirea disciplinei financiare în sectorul bancar, cat și în rândul agenților economici, în vederea asigurării restructurării activelor, respectiv a creditelor și a dobânzilor aferente. Tot astfel, textul care face obiectul excepției de neconstituționalitate „nu vizează situații care să aducă atingere autonomiei persoanei juridice și egalității de tratament în fața legii”, iar măsurile pe care le instituie „sunt dispuse, în principal, pentru evitarea fenomenelor de colaps economic, datorat lipsei prelungite de fonduri bănești necesare acoperirii datoriilor de ordinul a miliarde de lei, care sunt, perioade indelungate de timp, amânate la plata prin deturnarea mijloacelor bănești de la scopul lor, acela de instrument de stingere a datoriilor”.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, s-au solicitat puncte de vedere președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepția de neconstituționalitate este nefondata, deoarece "dispozițiile criticate constituie un mijloc legal pentru apărarea intereselor generale și întărirea disciplinei financiare în sectorul bancar, în vederea restructurării activelor, respectiv a creditelor și dobânzilor aferente clasificate în categoria "pierderi" la Banca Agricolă – S.A.".Cu privire la invocarea de către autoarea excepției a încălcării principiului egalității în fața legii, Guvernul considera ca textul art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, se referă la cetățeni, neputând fi invocată încălcarea acestui principiu în cazul unei societăți comerciale.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și ale părții prezente, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, republicată, retine următoarele:În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate invocată.Din încheierea de sesizare rezultă ca textul din ordonanța ce face obiectul excepției de neconstituționalitate este indicat greșit, fiind vorba, în realitate, de art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/1997, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 48/1997.Fiind o eroare materială care rezultă din coroborarea textelor celor două ordonanțe, precum și din concluziile scrise, formulate de autorul excepției, Curtea urmează să se pronunțe asupra prevederilor art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/1997, astfel cum a fost modificată prin pct. 3 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 48/1997.Potrivit acestui text, "Depozitele clienților și ale acționarilor Băncii Agricole – S.A., care beneficiază și de împrumuturi clasificate în categoria "pierdere", vor fi blocate, începând cu data prezentei ordonanțe de urgență inclusiv, la alte societăți bancare, pentru rambursarea creditelor respective. În acest sens, clienții și actionarii cu împrumuturi neperformante sunt obligați sa declare Băncii Agricole – S.A. societățile bancare la care au deschise conturi și nivelul depozitelor constituite la acestea".Autorul excepției susține ca prin aceasta reglementare se încalcă principiul separației puterilor în stat. Cu toate ca nici o prevedere constituțională nu îl consacra expres, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în practica sa jurisdicțională asupra acestui principiu prin Decizia nr. 6 din 11 noiembrie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 4 martie 1993, constatând ca organul legislativ nu are dreptul sa intervină în procesul de realizare a justiției.Chiar dacă blocarea depozitelor pe care debitorii Băncii Agricole – S.A. le au la alte societăți bancare nu reprezintă o măsura de executare silită, este totuși evident ca aceasta intră în sfera de activitate a organelor judecătorești și, ca urmare, poate fi luată, de la caz la caz, de către instanțe. Numai în felul acesta poate fi apreciată cat mai just oportunitatea ei. Altfel, s-ar crea premisele luării unei măsuri excesive și antieconomice, care ar afecta nu numai societățile comerciale insolvabile, ci și pe cele cu posibilități limitate de plată, blocand, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, activitatea lor economică și financiară.Un alt principiu încălcat, menționat în motivarea excepției, este și cel al "autonomiei persoanelor juridice și egalității de tratament în fața legii". Autorul excepției susține ca "societățile comerciale, indiferent de natura capitalului social, se bucura de autonomie și egalitate de tratament în fața legii". Este evident ca aceasta egalitate de tratament are în vedere dispozițiile art. 41 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular”.Prin urmare, egala ocrotire a proprietății private, indiferent de titular, este criteriul constituțional la care urmează să fie raportate prevederile art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/1997.Din aceasta analiza rezultă, neîndoielnic, instituirea unei inegalitati între Banca Agricolă – S.A., pe de o parte, și clienții și actionarii acestei bănci, care beneficiază de împrumuturi clasificate în categoria "pierdere", pe de altă parte, prin aceea ca, în scopul rambursarii creditelor respective, se blocheaza, începând cu data ordonanței, depozitele pe care debitorii băncii le au la alte societăți bancare. Or, o asemenea măsura cu caracter administrativ, ce intervine invariabil și necondiționat, inclusiv în cazul litigiilor aflate în curs de judecată la instanțele judecătorești, rupe echilibrul ocrotirii proprietății celor două părți în litigiu și, în general, al ocrotirii intereselor lor patrimoniale, favorizand Banca Agricolă – S.A. și creând posibilitatea paralizarii activității economice a societăților debitoare.În felul acesta, Banca Agricolă – S.A. este pusă într-o situație privilegiată în calitatea sa de creditor al societăților comerciale debitoare, ale căror depozite bancare se blocheaza, față de oricare alt creditor, persoana fizica sau juridică, al acelor societăți.În aceste condiții, Banca Agricolă – S.A. își va satisface cu prioritate creanta, în disprețul altor creditori care nu vor putea fi plătiți până la deblocarea depozitelor bănești ale debitorilor lor, deci până ce creanțele băncii vor fi plătite cu prioritate. Întrucât atât Banca Agricolă – S.A., cat și oricare dintre ceilalți creditori ai societăților comerciale debitoare au calitatea de creditori chirografari, toți ar trebui să aibă drepturi egale asupra patrimoniului debitorilor lor comuni. În condițiile textului atacat, egalitatea conferita creditorilor prin existenta dreptului de gaj general nu mai exista, deoarece, asa cum s-a mai arătat, prin blocarea depozitelor clienților și ale acționarilor Băncii Agricole – S.A., care beneficiază și de împrumuturi clasificate în categoria "pierdere", se instituie un regim privilegiat, de care va beneficia în exclusivitate Banca Agricolă – S.A. Chiar dacă, asa cum se arata în punctul de vedere al Guvernului, Banca Agricolă – S.A. are un capital majoritar de stat, textul constituțional ocrotește în mod egal proprietatea privată, indiferent de titularul ei.În consecința, ținând seama ca art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/1997, astfel cum a fost modificată prin pct. 3 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 48/1997, prin ocrotirea drepturilor patrimoniale ale Băncii Agricole – S.A. în dăuna celorlalte societăți comerciale, creează acesteia o situație privilegiată, este neconstitutional față de prevederile art. 41 alin. (2) din Constituție, care nu permite o asemenea inegalitate.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al art. 25 din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:Admite excepția de neconstituționalitate invocată de Societatea Comercială "Petrocart" – S.A. în Dosarul nr. 22/com/A/1998 al Tribunalului Neamt, Secția comercială și de contencios administrativ și constata ca dispozițiile art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 pentru întocmirea bilanțului contabil special și regularizarea unor credite și dobânzi clasificate în categoria „pierdere” la Banca Agricolă – S.A., modificată și completată prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 48/1997, sunt neconstituționale. Definitivă și obligatorie.Pronunțată în ședința publică din data de 9 iulie 1998.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește