DECIZIE nr. 101 din 9 februarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România



Augustin Zegrean – preşedinteAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Open World” – S.R.L. din Miercurea-Ciuc în Dosarul nr. 2.515/258/2010 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc şi care constituie obiectul Dosarului nr. 126D/2011 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, apreciind că textul de lege criticat nu contravine prevederilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea nr. 2 din 1 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.515/258/2010, Judecătoria Miercurea-Ciuc a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Open World” – S.R.L. din Miercurea-Ciuc într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat, care conferă unei societăţi comerciale, respectiv Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., dreptul de a efectua controale şi de a aplica sancţiuni contravenţionale, încalcă dispoziţiile art. 116 alin. (2) din Constituţie. În acest sens arată că Autoritatea Rutieră Română este singura autoritate specializată a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii abilitată cu inspecţia şi controlul în trafic. Or, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. este organizată ca o societate comercială pe acţiuni, astfel că nu poate fi considerată autoritate administrativă, ceea ce înseamnă că este neconstituţional să îşi exercite prerogative administrative, mai ales că se foloseşte de Autoritatea Rutieră Română sau de Poliţia Rutieră pentru a controla autovehiculele în trafic, iar pentru recuperarea creanţelor din amenzile pe care le aplică recurge la un executor judecătoresc. Autorul excepţiei susţine că societatea comercială Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. nu este legal abilitată să încheie procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiei, iar lucrătorii ei nu au calitatea de agenţi constatatori.Judecătoria Miercurea-Ciuc apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile constituţionale invocate nu interzic unei societăţi comerciale pe acţiuni să i se delege exercitarea de atribuţii de organ constatator al anumitor contravenţii.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, astfel cum au fost modificate şi completate prin art. I pct. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 28 iulie 2004. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 8 se fac de către: a) personalul împuternicit din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A.”În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4), care instituie principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, şi în art. 116 alin. (2), potrivit căruia alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia contestă constituţionalitatea atribuţiei conferite prin textul de lege criticat Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. de a constata contravenţia prevăzută la art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 şi de a aplica sancţiunile corespunzătoare.Curtea nu poate reţine critica referitoare la pretinsa nesocotire a principiului separaţiei puterilor în stat. În acest sens observă că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administraţia Naţională a Drumurilor din România”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 octombrie 2003, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. a fost înfiinţată ca societate comercială pe acţiuni, cu capital integral de stat, sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, sunt asimilate autorităţilor publice persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică. Or, în prezent, astfel cum prevede art. 1 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă amintită, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. este persoană juridică română de interes strategic naţional în domeniul administrării drumurilor naţionale şi autostrăzilor. Aşadar, în acest cadru legislativ, competenţa de constatare şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale de către personalul împuternicit al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. decurge din chiar natura juridică a acestei companii.Curtea observă totodată că dispoziţiile art. 116 din Constituţie, care reglementează structura administraţiei publice centrale de specialitate, nu au incidenţă în cauza de faţă. Aşa cum s-a arătat mai sus, faptul că instituţia menţionată nu reprezintă un organ care să aparţină administraţiei centrale de specialitate nu constituie un impediment în exercitarea de către aceasta a atribuţiei contestate.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Open World” – S.R.L. din Miercurea-Ciuc în Dosarul nr. 2.515/258/2010 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 februarie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește