DECIZIE nr. 100 din 9 februarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 lit. q) şi art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere



Augustin Zegrean – preşedinteAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 lit. q) şi art. 59 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Lorion” – S.R.L. din Botoşani în Dosarul nr. 6.429/180/2009 al Tribunalului Bacău – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal răspunde, pentru partea Autoritatea Rutieră Română, doamna Larisa Filipoiu, în calitate de consilier juridic, având delegaţie depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii Autoritatea Rutieră Română. Acesta susţine că nu se mai impune analizarea excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere faptul că actul normativ din care fac parte textele de lege criticate a fost abrogat prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere. Precizează, de asemenea, că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor de lege criticate, respingând excepţia de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public arată că, deşi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 a fost abrogată, în cauză este incidentă Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, context în care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. În acest sens, consideră că textele de lege ce formează obiectul acesteia sunt în deplină concordanţă cu dispoziţiile art. 16 şi art. 21 din Constituţie, în sprijinul acestei afirmaţii invocând Decizia nr. 1.143 din 13 septembrie 2011.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 14 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 6.429/180/2009, Tribunalul Bacău – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 lit. q) şi art. 59 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Lorion” – S.R.L. din Botoşani într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei sentinţe prin care fusese respinsă o plângere introdusă împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei prevăzute de art. 58 lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât stabilesc în mod greşit că societăţii comerciale îi aparţine culpa nerespectării graficului de traseu, amintind cele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 491 din 29 mai 2007, în sensul că "licenţa de traseu presupune, pe de o parte, existenţa unui program de transport pe un anumit traseu şi, pe de altă parte, a unui caiet de sarcini, însă sancţiunea nerespectării dispoziţiilor referitoare la traseu şi la programul de transport cade doar în sarcina conducătorului auto, operatorul de transport rutier având numai obligaţia generală de a respecta prevederile din caietul de sarcini, obligaţie care odată încălcată nu intră sub incidenţa legii contravenţionale, nefiind susceptibilă de sancţiune".Tribunalul Bacău – Secţia comercială şi de contencios administrativ consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, reiterând cele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 191 din 13 martie 2007.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, prevederile art. 58 lit. q) şi art. 59 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 22 iulie 2005, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 102/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 9 mai 2006, şi prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 31 august 2010. Din cuprinsul încheierii de sesizare, precum şi din notele scrise ale autorului excepţiei rezultă însă că în ceea ce priveşte art. 59 alin. (1) este criticată doar dispoziţia cuprinsă la lit. a) din acest text de lege. Aşadar, Curtea va examina constituţionalitatea prevederilor art. 58 lit. q) şi ale art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005, care la data sesizării Curţii Constituţionale aveau următoarea redactare:– Art. 58 lit. q): "Constituie contravenţii următoarele fapte: […]q) nerespectarea prevederilor licenţei de traseu, ale autorizaţiei de transport internaţional sau ale graficului de circulaţie;"; … – Art. 59 alin. (1) lit. a): "(1) Se sancţionează cu amendă aplicată întreprinderilor sau operatorilor de transport rutier români sau străini, după caz:a) de la 1.000 lei la 1.500 lei, faptele prevăzute la art. 58 lit. a), b), e), i), q), aa) şi aj)." … În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) care consacră egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice şi în art. 21 privind accesul liber la justiţieExaminând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu soluţionarea acesteia, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 a fost integral abrogată prin prevederile art. 93 din cap. XI al Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 2 septembrie 2011, care a intrat în vigoare la 4 decembrie 2011, cu excepţia unor articole, ale căror prevederi au intrat în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I. Cu toate acestea, instanţa de contencios constituţional urmează să verifice conformitatea cu prevederile constituţionale invocate a dispoziţiilor criticate, având în vedere faptul că, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sintagma „în vigoare” din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Aceeaşi concluzie rezultă şi din faptul că, în practică, este posibil ca instanţa de contencios constituţional să se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate ulterior soluţionării definitive a cauzei în cursul căreia a fost ridicată excepţia, ipoteză în care poate deveni incident cazul de revizuire prevăzut la art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „dacă, după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională legea, ordonanţa ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă care a făcut obiectul acelei excepţii […]”. Or, aceasta este chiar situaţia din speţa de faţă, în care procesul a fost deja soluţionat printr-o decizie irevocabilă pronunţată în recurs.Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor art. 58 lit. q) şi art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005, prin Decizia nr. 606 din 12 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 19 iulie 2011, şi prin Decizia nr. 191 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 5 aprilie 2007, statuând că o asemenea soluţie legislativă se justifică prin raportul de prepuşenie existent între operatorul auto şi angajatul acestuia, conducătorul auto, raport în virtutea căruia comitentul are posibilitatea şi obligaţia de a impune conducătorului auto respectarea exigenţelor impuse de reglementările care constituie cadrul general pentru organizarea, efectuarea şi asigurarea desfăşurării transporturilor rutiere. Ca urmare, sancţiunea contravenţională prevăzută de lege este consecinţa legală a încălcării dispoziţiilor cuprinse în actul normativ la care se referă critica de neconstituţionalitate.Curtea a reţinut, de asemenea, că nu sunt nesocotite dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât principiul cuprins în acestea priveşte egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, iar nu egalitatea de tratament juridic între societatea comercială şi persoana fizică. De asemenea, Curtea a observat că prevederile art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 nu sunt de natură să împiedice contravenientul să conteste sancţiunea contravenţională aplicată, acesta beneficiind astfel de dreptul de acces liber la justiţie garantat de art. 21 din Legea fundamentală.În motivarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate nu au fost evidenţiate elemente noi care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, astfel că îşi menţin valabilitatea atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor menţionate.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 lit. q) şi ale art. 59 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Lorion” – S.R.L. din Botoşani în Dosarul nr. 6.429/180/2009 al Tribunalului Bacău – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 februarie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește