DECIZIE nr. 10 din 22 ianuarie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, aprobată şi modificată prin Legea nr. 118/2001



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorGabriela Ghita – procurorDoina Suliman – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, aprobată şi modificată prin Legea nr. 118/2001, excepţie ridicată de Corpul Gardienilor Publici Galaţi în Dosarul nr. 4.098/2000 al Tribunalului Galaţi – Secţia civilă.La apelul nominal răspunde partea Sergiu Viorel Ionescu, lipsind autorul excepţiei, Corpul Gardienilor Publici Galaţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Sergiu Viorel Ionescu, considerând ca dispoziţiile ordonanţei criticate nu contravin prevederilor constituţionale, solicita respingerea excepţiei ca neîntemeiată.Reprezentantul Ministerului Public arata ca prin dispoziţiile art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 a fost introdus alin. 1^1 la art. 17 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, Curtea Constituţională constatând, potrivit Deciziei nr. 322 din 20 noiembrie 2001, ca aceste dispoziţii sunt neconstituţionale. În aceste condiţii se apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 a devenit inadmisibila. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a celorlalte dispoziţii ale ordonanţei se considera, având în vedere jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale, ca aceasta este neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 7 decembrie 2000, pronunţată în Dosarul nr. 4.098/2000, Tribunalul Galaţi – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, excepţie ridicată de Corpul Gardienilor Publici Galaţi într-un litigiu al cărui obiect îl constituie contestaţia în anulare formulată împotriva unei decizii civile în contradictoriu cu Sergiu Viorel Ionescu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile ordonanţei criticate sunt contrare art. 72 alin. (3) lit. h) şi art. 114 alin. (4) din Constituţie. În acest sens se arata, pe de o parte, ca prevederile constituţionale invocate, "reglementand instituţia delegării legislative, exclud de la delegare domeniile care fac obiectul legilor organice", iar pe de altă parte, ca "la data emiterii ordonanţei nu exista nici o stare de urgenta".Instanţa de judecată, exprimandu-şi opinia, apreciază ca excepţia ridicată este fondată, dat fiind ca ordonanţa contestată "contravine art. 72 alin. (3) lit. h) din Constituţie, ce se referă la legile organice, cat şi art. 114 alin. (1), potrivit căruia Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe în domenii ce nu fac obiectul legilor organice. Pe de altă parte, neinvocandu-se în preambulul Ordonanţei de urgenta nr. 179/1999 nici un caz excepţional în adoptarea reglementării, s-au încălcat şi dispoziţiile art. 114 alin. (4) din Constituţie”.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, considerând ca "ordonanţele de urgenta pot fi emise şi în materii rezervate legilor organice, asa cum rezultă şi din prevederile art. 114 din Constituţie", propune respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul, în punctul sau de vedere, având în vedere jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale, considera ca excepţia este neîntemeiată.Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor şi al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999), ordonanţa aprobată şi modificată prin Legea nr. 118/2001 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 30 martie 2001).Autorul excepţiei susţine ca sunt incalcate prevederile constituţionale ale art. 72 alin. (3) lit. h) şi ale art. 114 alin. (4), prin aceea ca, pe de o parte, prin ordonanţa Guvernul legifereaza în domeniul organizării judecătoreşti, care tine de obiectul legii organice, iar pe de altă parte, ca adoptarea unei ordonanţe de urgenţă presupune prezenta unei situaţii excepţionale, ceea ce în cazul de faţa, după opinia autorului excepţiei, nu a existat.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata că nu poate fi primită nici una dintre criticile de neconstituţionalitate formulate.I. În primul rând Curtea observa ca, deşi excepţia de neconstituţionalitate priveşte Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 179/1999, este evident ca ea are ca obiect de fapt prevederile Legii nr. 92/1992 introduse prin aceasta ordonanţa. Astfel Curtea constata ca prin dispoziţiile art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 la art. 17 din Legea nr. 92/1992 după alin. 1 a fost introdus alin. 1^1. Acest text de lege stabileşte ca în cauzele privind conflictele de muncă şi litigiile de muncă hotărârile se iau cu majoritatea membrilor completului format dintr-un judecător şi doi asistenţi judiciari.Prin Decizia nr. 322 din 20 noiembrie 2001 Curtea Constituţională, solutionand excepţia de neconstituţionalitate a art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (dispoziţii introduse prin art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 179/1999), a statuat ca acestea sunt neconstituţionale. S-a reţinut ca aceste dispoziţii legale contravin art. 1 alin. (3), art. 51, 123, 124 şi 125 din Constituţia României. În aceste condiţii, în cauza sunt aplicabile dispoziţiile art. 23 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992, republicată, care prevăd ca „Nu pot face obiectul excepţiei […] prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. Prin urmare, retinand ca acest caz de inadmisibilitate a intervenit după sesizarea Curţii, excepţia de neconstituţionalitate a art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 va fi respinsă ca devenită inadmisibila.II. În legătură cu susţinerea potrivit căreia ordonanţa de urgenţă criticata nu putea modifica dispoziţiile unei legi organice, şi anume Legea nr. 92/1992, Curtea constata ca aceasta este nejustificată. În jurisprudenta sa, concretizata în numeroase decizii (de exemplu, Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998, şi Decizia nr. 15 din 25 ianuarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 14 iunie 2000), Curtea Constituţională a statuat ca dispoziţiile art. 114 din Constituţie nu prevăd interdicţia de a se emite ordonanţe de urgenţă în domeniul legilor organice, limitarea prevăzută pentru ordonanţele emise în baza legii de abilitare nefiind aplicabilă în cazul ordonanţelor de urgenta.Nu poate fi primită nici critica potrivit căreia "la data emiterii ordonanţei nu exista nici o stare de urgenta", iar în preambulul Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 nu se precizează cazul excepţional care a determinat emiterea acesteia.Curtea Constituţională a reţinut în numeroase decizii (de exemplu, Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998) faptul ca existenta cazului excepţional trebuie justificată de către Guvern cu ocazia adoptării ordonanţei de urgenta.Deoarece, sub aceste aspecte, în cauza de faţa nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, excepţia urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge, ca devenită inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, aprobată şi modificată prin Legea nr. 118/2001, în ceea ce priveşte dispoziţiile alin. 1^1 introdus la art. 17 din Legea nr. 92/1992, republicată, excepţie ridicată de Corpul Gardienilor Publici Galaţi în Dosarul nr. 4.098/2000 al Tribunalului Galaţi – Secţia civilă.2. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a celorlalte dispoziţii din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, aprobată şi modificată prin Legea nr. 118/2001, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 ianuarie 2002.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Doina Suliman––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește