DECIZIE nr. 10 din 18 ianuarie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (1), ale art. 60 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi ale pct. 2.2.1 lit. a) şi pct. 3.3.2 din anexa nr. 2 la ordonanţă

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (1), ale art. 60 alin. (1) lit. d) şi ale anexei nr. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „City Invest Grup” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 296/2004 al Judecătoriei Hârşova.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin administrator, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza aflându-se în stare de judecată, Curtea acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. Face în acest sens câteva precizări cu caracter tehnic, susţinând că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât modul de încadrare a mărfurilor pe sistemul de axe al vehiculului nu poate fi controlat prin nici un sistem de cântărire. De asemenea, precizează că, în cazul mărfurilor vrac, greutatea pe osii se modifică în timpul transportului datorită vibraţiilor.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că prevederile ce formează obiectul acesteia reprezintă expresia voinţei legiuitorului de a transpune în practică dispoziţiile art. 135 din Constituţie. Consideră că nu este încălcat nici art. 45 din Constituţie, întrucât textele de lege criticate nu limitează accesul liber la o activitate economică sau la libera iniţiativă. În continuare, apreciază că prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), invocate de autorul excepţiei, nu au legătură cu obiectul excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 19 august 2004, pronunţată în Dosarul nr. 296/2004, Judecătoria Hârşova a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (1), ale art. 60 alin. (1) lit. d) şi ale anexei nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de petenta Societatea Comercială "City Invest Grup" – S.R.L. din Bucureşti într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a unei contravenţii întocmit de unul dintre controlorii de trafic ai Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Constanţa.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege contravin prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 45 şi ale art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie. Consideră că este neconstituţională impunerea, prin pct. 3.3.2 al anexei nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997, a unei limitări suplimentare a greutăţii pe fiecare osie, pe lângă limitarea masei totale a ansamblului de vehicule, instituită prin pct. 2.2.1 lit. a) din aceeaşi anexă. În acest sens, arată că în momentul încărcării transportatorul nu are posibilitatea practică de a cântări marfa şi de a o distribui astfel încât masa acesteia să nu depăşească, pe cele 3 osii ale semiremorcii, limitele maxime admise de lege. De asemenea, mai arată că, „chiar dacă, la un anumit moment, marfa este uniform distribuită pe toate osiile, cu respectarea masei legale, în diferite alte momente ale cursei, acest lucru se modifică în mod natural, în acord cu legile fizicii”. De la această stare de fapt, autorul ajunge la concluzia că aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 60 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 se realizează în lipsa vinovăţiei transportatorului cu privire la depăşirea greutăţii pe fiecare osie, fapta fiind totuşi sancţionată ca atare. Invocând prevederile art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, conform cărora constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, susţine că un stat poate fi apreciat ca fiind stat de drept în măsura în care respectă toate normele juridice edictate de însuşi statul respectiv. Or, în opinia sa, sancţiunea contravenţională cuprinsă în art. 60 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 „nu poate fi aplicată în mod legal, fără ca principiul legalităţii, şi astfel caracterul de stat de drept, să fie încălcat”. De asemenea, autorul excepţiei mai arată că limitarea arbitrară a greutăţii pe fiecare osie „nu are nici o justificare reală, de vreme ce există limitarea privind masa totală pe ansamblul de vehicule”. În continuare, susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă libertatea economică şi obligaţia statului de a asigura crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, deoarece „îngrădeşte în mod evident exercitarea activităţii de transport în condiţii optime, transportatorii fiind obligaţi la plata unor sume de bani în mod nejustificat şi nelegal”.Judecătoria Hârşova apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textele de lege ce constituie obiectul acesteia nu încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, întrucât noţiunea de stat de drept, care are un conţinut complex, presupune domnia dreptului şi valorificarea "la maximum" a dimensiunilor reale ale drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Apreciază că nu este întemeiată critica de neconstituţionalitate nici prin raportare la prevederile art. 45 din Constituţie, deoarece legiuitorul constituant a creat posibilitatea ca, prin reglementarea cadrului legal pentru exercitarea drepturilor prevăzute de art. 45 din Legea fundamentală, să se instituie şi limitări, una dintre acestea reprezentând-o chiar dispoziţiile criticate de autorul excepţiei. Arată, în continuare, că nu se poate reţine nici critica raportată la dispoziţiile art. 135 din Constituţie, deoarece, în dezvoltarea obligaţiilor stabilite în sarcina statului prin textul constituţional menţionat, rolul principal îl are Parlamentul, prin exercitarea prerogativei prevăzute de art. 73 alin. (1) din Constituţie, privind adoptarea legilor, sau Guvernul, prin delegare legislativă.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instituţiei Avocatul Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât art. 41 alin. (1), art. 60 alin. (1) lit. d) şi anexa nr. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 nu cuprind nici o dispoziţie contrară prevederilor constituţionale invocate. În acest sens, arată că textele de lege criticate, făcând parte din reglementările privind regimul drumurilor, instituie în sarcina transportatorilor, printr-un act normativ cu putere de lege, obligaţii a căror îndeplinire are ca scop prevenirea consecinţelor negative ce s-ar produce în cazul încălcării acestora. Precizează că aceste consecinţe pot afecta atât drumurile publice, care fac parte din domeniul public administrat în condiţiile ordonanţei, cât şi pe toţi participanţii la trafic pe aceste drumuri, inclusiv pe transportatori, precum şi pe beneficiarii transporturilor respective. Mai arată că legiuitorul, incluzându-l în această noţiune şi pe cel delegat, a edictat aceste norme în temeiul dreptului său de apreciere cu privire la modalitatea de reglementare a condiţiilor în care anumite fapte să fie sancţionate contravenţional, precum şi la stabilirea sancţiunilor aplicabile, fără a încălca vreo dispoziţie constituţională. Astfel, apreciază că textele de lege ce fac obiectul excepţiei garantează exercitarea activităţii de transport în condiţiile legii şi asigură totodată crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate reprezintă o concretizare a regulii constituţionale statuate prin art. 45 şi art. 135 alin. (2), potrivit căreia accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora sunt garantate în condiţiile legii, fiind astfel asigurată crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie. De asemenea, apreciază că prevederile art. 41 alin. (1), ale art. 60 alin. (1) lit. d) şi ale anexei nr. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997, prin faptul că reglementează condiţiile de exploatare a drumurilor publice şi regimul sancţionator în cazul nerespectării acestora, nu contravin principiului legalităţii, ci chiar îl consacră ca esenţă a statului de drept.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, prevederile art. 41 alin. (1), ale art. 60 alin. (1) lit. d) şi ale anexei nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 29 iunie 1998, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 227/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2003. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă însă că, în ceea ce priveşte anexa nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997, sunt criticate numai dispoziţiile cuprinse la pct. 2.2.1 lit. a) şi pct. 3.3.2., care se referă la masa totală maximă admisă a vehiculului, respectiv la masa maximă admisă pe osiile acestuia, în funcţie de tipul de drum pe care se deplasează (european reabilitat – ER, european – E, modernizat – M, pietruit – P). Ca urmare a aprobării cu modificări şi completări a Ordonanţei Guvernului nr. 79/2001 prin Legea nr. 413/2002, conţinutul textelor de lege supuse controlului de neconstituţionalitate este următorul:– Art. 41 alin. (1): "Transporturile efectuate cu vehicule a căror masă totală maximă admisă, masă maximă admisă pe osie şi/sau ale căror dimensiuni maxime admise de gabarit depăşesc limitele prevăzute în anexa nr. 2 se efectuează pe baza autorizaţiei speciale de transport emise de administratorul drumului pe care se efectuează transportul, în condiţiile stabilite prin reglementări specifice emise de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei."– Art. 60 alin. (1) lit. d): "Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite astfel încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:(…)d) lipsa autorizaţiilor speciale de transport pentru mase şi/sau dimensiuni de gabarit depăşite se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 15.000.000 lei."; … 

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate prevederile criticate contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 45 şi ale art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie, al căror conţinut este următorul:– Art. 1 alin. (3) şi (5): "(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.(…)(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."; … – Art. 45: "Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.";– Art. 135 alin. (2) lit. a): "Statul trebuie să asigure:a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;". … Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate se observă că autorul acesteia critică de fapt impunerea, în sarcina transportatorilor, a obligaţiei de a obţine autorizaţii speciale de transport pentru mase şi/sau dimensiuni de gabarit depăşite şi sancţionarea contravenţională a lipsei acestora. Instituirea condiţiilor de transport a căror neîndeplinire constituie contravenţie este însă un atribut exclusiv al legiuitorului, care a reglementat regimul de circulaţie pe drumurile publice astfel încât desfăşurarea traficului să aibă loc în deplină siguranţă. Prin Decizia nr. 11 din 20 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 2 februarie 2004, Curtea Constituţională a statuat că textele de lege criticate instituie, în sarcina participanţilor la traficul pe drumurile publice, o obligaţie a cărei îndeplinire are ca scop prevenirea consecinţelor negative în cazul încălcării reglementărilor privind regimul drumurilor. De aceea, nu se poate susţine încălcarea prevederilor art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie, întrucât, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 319 din 9 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 7 octombrie 2003, „stabilirea unei contravenţii şi sancţionarea acesteia cu amendă reprezintă o opţiune legitimă a legiuitorului, care (…) dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie”.Nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea art. 45 din Constituţie, întrucât prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate nu conţin nici o dispoziţie de natură să aducă atingere liberului acces al persoanelor la o activitate economică ori liberei iniţiative. De altfel, textul constituţional menţionat stabileşte că atât accesul liber al persoanei la o activitate economică şi libera iniţiativă, cât şi exercitarea acestora se desfăşoară "în condiţiile legii". Din această perspectivă Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor creează cadrul legal al desfăşurării activităţii transportatorilor, reprezentând o concretizare a acestei dispoziţii constituţionale.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate afirmă că reglementarea cuprinsă în art. 60 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 ignoră dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, potrivit cărora constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, prin aceea că există posibilitatea ca fapta să fie săvârşită fără vinovăţie şi, totuşi să fie sancţionată contravenţional. În opinia autorului excepţiei, „procedându-se la sancţionarea (…) unei persoane în lipsa vinovăţiei acesteia, se încalcă flagrant atât caracterul statului român ca stat de drept, cât şi principiul legalităţii, care decurge din acest caracter”.Această critică nu priveşte o problemă de constituţionalitate, întrucât aprecierea vinovăţiei este de competenţa exclusivă a instanţei de judecată, care, în funcţie de existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, va aprecia dacă fapta constituie sau nu contravenţie, urmând să o sancţioneze ca atare. În aceste condiţii, pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, referitoare la caracterul naţional, suveran şi indivizibil, democratic şi social al statului român, nu poate fi reţinută, întrucât invocarea acestora nu are relevanţă în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, aceste texte constituţionale nefiind incidente în cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (1), ale art. 60 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi ale pct. 2.2.1 lit. a) şi pct. 3.3.2 din anexa nr. 2 la ordonanţă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „City Invest Grup” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 296/2004 al Judecătoriei Hârşova.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește