DECIZIE nr. 10 din 15 ianuarie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (7) şi art. 11 alin. (2) şi (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum şi ale art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (7) şi art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Vasile Nistor în Dosarul nr. 20.881/3/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal, precum şi ale art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 20.208/3/CA/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, cauză ce formează obiectul Dosarului nr. 1.082D/2007 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.134D/2007, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (7) şi art. 11 alin. (2) şi (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Constantin Chiticaru în Dosarul nr. 27.201/30/2006 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde partea Ministerul Apărării, prin consilier juridic Cristina Velea, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă faptul că autorul excepţiei a transmis Curţii note scrise prin care, pe de o parte, arată că renunţă la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 554/2004, aceasta devenind inadmisibilă datorită unor recente modificări legislative, iar pe de altă parte, precizează că susţine în continuare excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (7) din acelaşi act normativ şi solicită admiterea acesteia.Preşedintele Curţii Constituţionale dă cuvântul părţii prezente asupra cererii formulate. Aceasta susţine că o astfel de solicitare este inadmisibilă în faţa Curţii.Reprezentantul Ministerului Public arată că o astfel de cerere nu poate fi primită de Curte. Principiul disponibilităţii nu operează în materia soluţionării unei excepţii de neconstituţionalitate, aceasta fiind o excepţie de ordine publică.Curtea urmează a se pronunţa asupra dispoziţiilor legale criticate, indicate prin încheierea de sesizare.Deliberând, Curtea, în temeiul art. 55 din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 14 din aceasta, respinge cererea formulată de autorul excepţiei Constantin Chiticaru, referitoare la renunţarea parţială la judecarea excepţiei de neconstituţionalitate.Curtea, având în vedere identitatea parţială dintre obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele susmenţionate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Atât reprezentantul Ministerului Apărării, cât şi al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea celor două cauze.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.134D/2007 la Dosarul nr. 1.082D/2007, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii dă cuvântul reprezentantului Ministerului Apărării. Acesta arată că, datorită constatării de către Curte a neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 7 alin. (7) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, această excepţie a devenit inadmisibilă. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) şi (5) din aceeaşi lege, solicită respingerea acesteia.Reprezentantul Ministerului Public susţine următoarele: excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi art. 11 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, precum şi ale art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997 este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu contravin normelor constituţionale invocate; excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (7) din Legea contenciosului administrativ este inadmisibilă, întrucât aceste dispoziţii au fost declarate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale, iar excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din aceeaşi lege a devenit inadmisibilă, în condiţiile în care, prin modificările legislative survenite, soluţia juridică iniţial criticată a fost schimbată, iar critica de neconstituţionalitate a rămas, în consecinţă, fără obiect.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 17 aprilie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 20.881/3/2006, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (7) şi art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia a fost ridicată de Nistor Vasile într-o acţiune de contencios administrativ având ca obiect „obligaţie de a face”. De asemenea, prin Încheierea din 12 iunie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 20.208/3/CA/2007, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de acelaşi autor într-o cauză de contencios administrativ având acelaşi obiect al acţiunii.Prin Încheierea din 20 iunie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 27.201/30/2006, Curtea de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (7) şi art. 11 alin. (2) şi (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 7 alin. (1) şi (7) şi ale art. 11 alin. (2) şi (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, prin aceea că dispun că termenele de a ataca în justiţie un act administrativ sunt de 6 luni, respectiv un an de la emiterea sa, încalcă principiul egalităţii, al accesului liber la justiţie şi al garantării dreptului la apărare.În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, rezultă, din susţinerile orale ale autorului, consemnate în încheierea de şedinţă, că acestea ar contraveni dreptului la apărare, prin aceea că „impun timbrarea cererilor, inclusiv a cererii de recuzare, cu consecinţa anulării acesteia în caz de neplată a taxei de timbru.”Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că dispoziţiile art. 7 alin. (1) şi (7) şi ale art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu contravin art. 21 şi art. 24 din Legea fundamentală, fiind constituţionale.Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997, deoarece dreptul la apărare nu înseamnă gratuitatea accesului la justiţie.Curtea de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că modalitatea concretă de reglementare a momentului la care se raportează începerea termenului de decădere de un an prevăzut de dispoziţiile criticate din Legea contenciosului administrativ, respectiv acela al emiterii actului, creează un obstacol în promovarea acţiunii în justiţie, ceea ce încalcă principiul liberului acces la justiţie. În plus, astfel se creează o inegalitate de tratament între cetăţenii care au cunoştinţă de existenţa actului, pe de o parte, şi cei care, prin necomunicarea lui, nu au această posibilitate, pe de altă parte, precum şi între cetăţenii şi instituţiile publice cu drept de sezină, pentru care acelaşi termen de decădere curge de la data când s-a cunoscut existenţa actului nelegal.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 7 alin. (1) şi (7) şi art. 11 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituţionale, iar excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) din acelaşi act normativ a devenit inadmisibilă, în conformitate cu art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:În ceea ce priveşte legalitatea sesizării Curţii cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (7) şi ale art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, invocată de Vasile Nistor în Dosarul nr. 20.881/3/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal, Curtea constată că, ulterior ridicării excepţiei în faţa instanţei de judecată, acest dosar a fost scos de pe rolul acestei instanţe şi înaintat în vederea continuării judecăţii Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, căpătând un număr nou, respectiv nr. 20.208/3/CA/2007. Ulterior, acelaşi autor a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel că Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, printr-o adresă comună, a sesizat Curtea Constituţională cu cele două excepţii de neconstituţionalitate, anexând cele două încheieri aferente.Curtea constată că eroarea sau neglijenţa unei instanţe de judecată de a o sesiza imediat, cu privire la soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate, nu poate bloca accesul liber la justiţie al petentului, în condiţiile speţei de faţă, când încheierea de sesizare a fost totuşi transmisă Curţii Constituţionale de către o nouă instanţă de judecată, învestită cu continuarea judecării acelui litigiu.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie atât dispoziţiile art. 7 alin. (1) şi (7) şi art. 11 alin. (2) şi (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2007, modificată şi completată prin Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, cât şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare. Textele de lege criticate au următoarea redactare:Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 7 din Legea nr. 262/2007: „(1) Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.”Dispoziţiile art. 7 alin. (7) din Legea nr. 554/2004 au fost declarate neconstituţionale prin Decizia nr. 797 din 27 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 19 octombrie 2007.Art. 11 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 16 din Legea nr. 262/2007:"(2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz. […](5) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripţie, iar termenul prevăzut la alin. (2) este termen de decădere." … Art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru: „(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. […](3) Neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii." … În opinia autorilor excepţiei, textele de lege menţionate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 consacrate accesului liber la justiţie şi ale art. 24 alin. (1) privind garantarea dreptului la apărare.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată următoarele:În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel cum a reţinut constant Curtea în jurisprudenţa sa, de exemplu, Decizia nr. 188 din 27 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 2 iunie 2004, reglementarea unei proceduri prealabile promovării unei acţiuni în justiţie nu este de natură a încălca liberul acces la justiţie al persoanei vătămate de o autoritate publică, aceasta fiind o procedură aplicabilă tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, fără privilegii şi discriminări pe considerente arbitrare.Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (5) din acelaşi act normativ, Curtea constată că şi aceasta este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale examinate nu conţin norme de natură a încălca vreun drept sau principiu constituţional, acestea doar determinând în mod expres natura juridică a termenelor prevăzute de art. 11 alin. (1) – "termen de prescripţie", respectiv alin. (2) din lege – "termen de decădere".Curtea constată că şi critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru nu poate fi reţinută, excepţia urmând a fi respinsă ca neîntemeiată. Aceasta, deoarece accesul liber la justiţie nu presupune şi gratuitatea sa, aşa cum pretinde autorul excepţiei. De altfel, în acest sens, Curtea are o bogată jurisprudenţă, de exemplu, Decizia nr. 87 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 1 aprilie 2003.Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (7) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Curtea constată că, ulterior ridicării excepţiei, aceste prevederi legale au fost declarate ca fiind neconstituţionale, prin Decizia nr. 797 din 27 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 19 octombrie 2007. Prin urmare, Curtea constată că aceste norme legale sunt supuse regimului instituit de prevederile art. 147 alin. (1) din Constituţie. Totodată, în temeiul art. 29 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992, Curtea urmează să respingă excepţia de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă.Curtea constată, de asemenea, că dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, criticate, au fost modificate ulterior ridicării excepţiei, iar noua redactare nu mai conţine soluţia juridică de principiu vizată prin critica de neconstituţionalitate. Dimpotrivă, în actuala formă, art. 11 alin. (2) cuprinde norme legale ce îndepărtează critica formulată de autorul excepţiei, în sensul că termenul de decădere pentru promovarea acţiunii în justiţie împotriva unui act administrativ individual nu mai este calculat prin raportare la data emiterii acestuia, ci faţă de momentul comunicării lui sau luării la cunoştinţă, pe orice cale. Aşa fiind, şi această excepţie de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.(4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:I. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Vasile Nistor în Dosarul nr. 20.881/3/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal, respectiv în Dosarul nr. 20.208/3/CA/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, ridicată de Constantin Chiticaru în Dosarul nr. 27.201/30/2006 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal.II. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (7) şi ale art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe de judecată.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 ianuarie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește