privind organizarea Notariatului de stat
Ministrul justiţiei,Avînd în vedere art. 22 al Decretului nr. 79 din 31 Martie 1950, pentru organizarea Notariatului de Stat,Decide: +
Capitolul 1Dispoziţiuni generale +
Articolul 1Notariatul de Stat are drept scop de a ajuta cetăţenii din Republica Populara Română în cadrul competentei ce-i revine, potrivit prezentei deciziuni la întocmirea înscrisurilor constatatoare ale raporturilor lor juridice, asigurându-le şi inlesnindu-le astfel exerciţiul drepturilor lor civile în spiritul legalităţii socialiste. +
Capitolul 2Competenţa +
Articolul 2Birourile Notariatului de Stat au în competenţa lor următoarele acte: a) Redactează şi autentifica acte şi declaraţiuni de orice natura; … b) Autentifica acte şi declaraţiuni de orice natura prezentate de părţi, chiar dacă nu sînt redactate de Birourile Notariatului de Stat, însă numai în limitele prevăzute de lege; … c) Eliberează copii legalizate de pe actele redactate de notar; … d) Legalizează copii de pe actele prezentate de părţi, cu excepţiile prevăzute în art. 63 din prezenta deciziune; … e) Legalizează semnăturile de pe înscrisurile sub semnatura privată, prezentate de părţi; … f) Întocmeşte actele de protest ale cambiilor, cecurilor şi altor titluri la ordin; … g) Da data certa înscrisurilor ce li se prezintă în acest scop; … h) Efectuează traduceri în şi din limba română; … i) Primesc în depozit înscrisuri şi documente. … Actele de Notariat prevăzute la pct. a, b, c, d, e, şi f se efectuează numai prin Birourile Notariatului de Stat. +
Articolul 3Biroul Principal de Notariat de Stat este competent sa instrumenteze în judeţul sau, iar celelalte Birouri de Notariat de Stat, în raza circumscriptiilor, fixate prin decizia ministrului justiţiei, între orice persoane, chiar dacă cei interesaţi n-au domiciliul în aceste circumscripţii.Notarul principal de la Biroul Principal Judeţean va putea repartiza lucrările de Notariat la celelalte Birouri din comuna reşedinţa de judeţ. +
Capitolul 3Organizarea Notariatului de Stat +
Articolul 4În fiecare Birou de Notariat de Stat vor funcţiona un număr de notari, substituti de notari, secretari, referenţi, dactilografi şi ingrijitori ce se vor stabili de ministrul justiţiei, prin decizie. +
Articolul 5Notarii principali, notarii şi substitutii de notari sînt asimilaţi cu angajaţii în funcţiuni judecătoreşti, iar secretarul, traducatorii şi ceilalţi angajaţi ai Biroului de Notariat de Stat sînt asimilaţi cu angajaţii în funcţii administrative ai instanţelor de judecată. +
Articolul 6Notarii şi funcţionarii Birourilor Notariatului de Stat sînt obligaţi de a păstra secretul actelor ce îndeplinesc. +
Articolul 7În caz de lipsa sau împiedicare simultană a notarului sau a substitutului de a-şi îndeplini atribuţiunile, notarul principal va putea delega pe un alt notar sau substitut din circumscripţia sa, pentru a-l înlocui.În toate cazurile cînd nevoia serviciului o cere, ministrul justiţiei poate delega un notar de la orice birou din ţara.În caz de nevoie, secretarul poate fi înlocuit de alt funcţionar din birou, pe baza delegării date de notar. +
Articolul 8Notarul principal, notarul şi substitutul nu pot efectua acte de notariat proprii, ale sotiei, ale ascendenţilor şi descendenţilor lor şi al sotiei, precum şi ale colaboratorilor şi afinilor lor pînă la gradul trei inclusiv. +
Articolul 9Personalul angajat în Birourile Notariale de Stat are drepturile şi îndatoririle prevăzute în Codul Muncii din 8 Iunie 1950. +
Capitolul 4Funcţionarea Notariatului de Stat +
SECŢIA IDispoziţiuni generale +
Articolul 10Îndeplinirea actelor de Notariat prevăzute de art. 3, se va face conform dispoziţiunilor legii pentru autentificarea şi legalizarea înscrisurilor, legii asupra cambiei şi biletului la ordin, precum şi oricăror legi speciale. +
SECŢIA IIProcedura autentificării +
Articolul 11Notarul principal, notarul sau substitutul de notar redactează la cererea părţilor, înscrisurile pe care urmează să le autentifice.În vederea îndeplinirii sarcinii sale, notarul va cerceta care sînt raporturile reale dintre părţi, spre a stabili drepturile şi interesele lor, dându-le explicatiunile şi îndrumările necesare asupra consecinţelor juridice ce vor decurge din act. El va da înscrisului, cuprinsul corespunzător intentiei părţilor, o redactare potrivita cu puterea de înţelegere a lor şi o exprimare juridică exactă a voinţei părţilor. +
Articolul 12Înainte de efectuarea oricărui act de notariat, notarul este dator să-i verifice conţinutul. El va refuza îndeplinirea actului de notariat în toate cazurile în care tinde a se crea o situaţie contrară legilor, intereselor Statului, regulilor de convieţuire socialistă sau a aduce vătămare consolidării legalităţii socialiste, sau a drepturilor şi intereselor cetăţenilor din Republica Populara Română, institutiunilor, organizaţiunilor de masa, întreprinderilor de Stat, cooperativelor şi oricăror alte instituţiuni obşteşti. +
Articolul 13Înscrisurile vor fi redactate în limba română.În regiunile în care Justiţia se distribuie şi în una din limbile naţionalitatilor conlocuitoare, părţile vor putea cere redactarea înscrisului şi în această limbă. În acest caz actul se va redacta în ambele limbi, procedându-se potrivit dispoziţiunilor art. 14, al. 6, autenticitate dându-se ambelor texte. +
Articolul 14Înscrisurile ce urmează a fi autentificate, se vor întocmi în atâtea exemplare originale, câte părţi sînt în plus doua, din care unul se va păstra la Biroul de Notariat de Stat la care s-a întocmit înscrisul, iar celălalt la arhiva centrala judeteana de pe lîngă Biroul principal de Notariat de Stat.La cererea părţilor li se pot elibera mai multe exemplare originale. Cînd se vor întocmi mai mult de trei exemplare originale, se va face menţiune la sfîrşitul înscrisului de numărul exemplarelor originale şi de numele părţilor cărora li se eliberează.Înscrisurile vor putea fi scrise de mana, cu masina sau imprimate în orice mod, în total, sau numai în parte, şi completate cu mana sau cu masina. În toate cazurile, înscrisurile vor trebui redactate citeţ, curat şi fără prescurtări.Înscrisurile destinate a fi traduse într-o limbă străină se vor putea scrie fie pe doua coloane, cuprinzînd în prima coloana textul în limba română, iar în cea de a doua textul tradus în limba străină, fie în mod succesiv, scriindu-se mai întîi în întregime textul în limba română, şi continuandu-se dedesubt textul tradus în limba străină.Înscrierile destinate a fi traduse în doua sau mai multe limbi străine se vor redacta după normele arătate mai sus.În acest caz, autentificarea se va face numai pentru textul în limba română, făcându-se menţiune în procesul-verbal.Menţiunile în cifre se vor preciza şi în litere. Locurile goale se vor completa prin tragere de linii. Ştersăturile, adăugirile şi rectificările se vor certifica de notar în josul înscrisului. +
Articolul 15Părţile vor cere prin petiţie scrisă, redactarea şi autentificarea înscrisului şi se vor prezenta în persoana înaintea notarului, în biroul acestuia, în acest scop.Ele vor putea fi reprezentate printr-un mandatar cu procura specială autentică.Mandatarul se va prezenta în persoana în numele părţii pe care o reprezintă şi va depune originalul mandatului sau copie legalizată de pe mandat.Notarul este obligat sa verifice capacitatea părţilor. +
Articolul 16Cererea de redactare şi de autentificare, exemplarele înscrisului şi anexele se vor semna de părţi sau de reprezentanţii lor. +
Articolul 17Părţile sau reprezentanţii lor care sînt nestiutori de carte sau în imposibilitate de a semna, vor imprima în prezenta notarului, pe cerere şi în toate exemplarele înscrisului, în dreptul menţiunii despre nume şi domiciliul lor, degetul arătător de la mana stanga. În acest scop, se va imbiba cu tus ultima falanga a degetului, care se va rasuci pe înscris de la stanga spre dreapta spre a se imprima cat mai bine toată suprafaţa interioară a acestei falange.În caz de imposibilitate de imprimare a degetului arătător de la mana stanga, se va aplica în acelaşi mod, impresiunea oricărui alt deget de la mana stanga sau dreapta, care se va identifica prin menţiune specială. +
Articolul 18Notarul va constata identitatea părţilor, procuratorilor, fie prin cunoştinţa sa personală, fie prin act de identitate, eliberat de o autoritate publică competentă, fie prin declaraţia a doi martori, cunoscuţi notarului sau care se pot legitima prin acte legale.După stabilirea identităţii, notarul va proceda la redactarea înscrisului în numărul necesar de exemplare identice, după care va da citire înscrisului în auzul părţilor, pe care le va intreba dacă cele cuprinse în înscris exprima voinţa lor.Părţile, cat şi acei a căror semnatura este cerută, vor semna toate exemplarele înscrisului şi anexele lor în faţa notarului. +
Articolul 19Cînd notarul apreciază ca s-ar putea ivi discuţii cu privire la identitatea uneia sau a tuturor părţilor ce figurează în înscris, va putea dispune ca pe lîngă semnatura, partea sau părţile, să aplice degetul arătător de la mana stanga conform art. 17. +
Articolul 20Dacă părţile sau unele din ele nu cunosc limba română, formalităţile prevăzute de art. 18, al. 2, se vor îndeplini prin interpret, afară de cazul cînd notarul nu cunoaşte limba respectiva. +
Articolul 21Declaraţia de voinţa a surdului, mutului sau surdo-mutului stiutor de carte se va da în scris în faţa notarului, deosebit de înscrisul întocmit cum s-a arătat mai sus. Surdul care ştie carte va fi obligat sa citească înscrisul înaintea notarului şi sa declare verbal ca consimte la încheierea lui.Dacă surdul, mutul sau surdo-mutul sînt nestiutori de carte sau se găsesc în imposibilitatea de a scrie declaraţiunea lor de voinţa se va lua prin interpret, afară de cazul cînd notarul va putea stabili fără dubiu voinţa părţilor.Pentru a lua consimţămîntul unui orb, notarul va citi personal şi în întregime înscrisul, în auzul părţilor şi va intreba pe orb dacă a auzit bine şi dacă cele auzite reprezintă voinţa sa. +
Articolul 22În cazurile în care declaraţiunea de voinţa se ia prin interpret, numirea acestuia se va face de notarul instrumentator.Interpretul va semna exemplarele înscrisului cu menţiunea calităţii sale. +
Articolul 23Notarul va putea cere sau da lămuriri speciale asupra clauzelor complicate pentru a se convinge dacă părţile au înţeles sensul lor şi au voit efectele legale sau convenţionale ale acestor clauze.Notarul este obligat a cere sau a da asemenea lămuriri dacă părţile sau unele din ele sînt nestiutoare de carte sau nu cunosc limba română. +
Articolul 24În cazul cînd notarul instrumentator este obligat pentru motive temeinice, sa aducă modificări substanţiale actului prezentat de părţi spre autentificare, sau aceasta i se va cere de către părţi, actul va fi considerat ca fiind redactat de Biroul de Notariat.Notarul va putea cere modificarea înscrisurilor care conţin clauze ce contravin dispoziţiunilor art. 12. +
Articolul 25În cazul în care părţile cer să se insereze în act anumite clauze contrarii prevederilor art. 12, notarul va explica părţilor imposibilitatea inserarii lor, iar dacă părţile stăruiesc în redactarea înscrisului sau nu consimt la modificarea clauzelor, notarul va da o încheiere de respingere a cererii. În aceasta încheiere se va ataşa proiectul de act, asa cum îl vor părţile, semnate de ele şi vizat de notar. +
Articolul 26Pentru validitatea actului juridic, constatat prin înscris, legea prevede îndeplinirea unor anumite condiţiuni de împuternicire de abilitare, de autorizare sau formalităţi prealabile de orice fel, notarul va constata îndeplinirea acestor condiţiuni sau formalităţi pe baza certificatelor eliberate de autorităţile competente şi care se vor depune odată cu cererea de autentificare.În lipsa acestor dovezi, dacă părţile stăruiesc în cererea de redactare şi autentificare, notarul va da încheiere de respingere. +
Articolul 27În toate cazurile cînd notarul refuza îndeplinirea oricărui act ce cade în atribuţiunile sale, el va da o încheiere în care va motiva refuzul sau. În termen de 15 zile de la data încheierii de respingere, partea nemultumita va putea face plângere la tribunal, dacă încheierea de respingere este data de Biroul Principal de Notariat, iar celelalte cazuri la Judecătoria Populara în circumscripţia căreia se afla Biroul Notariatului de Stat.Plângerea se va depune la Biroul de Notariat respectiv, care a dat încheierea de respingere. Biroul o va inainta de urgenta instanţei competente, împreună cu dosarul. Instanţa va examina plângerea în Camera de Chibzuire, fără citarea părţilor. Hotărîrea nu este supusă nici unei cai de atac.Dacă plângerea este primită, Notarul este obligat să efectueze actul. +
Articolul 28Dacă respingerea autentificării a rămas definitivă, constatările notarului, consemnate în încheierea data, nu vor avea nici un efect cu privire la consimţămîntul părţilor sau la data certa a înscrisului. +
Articolul 29Investirea cu formula autentică va avea efect din momentul semnării actului. +
Articolul 30După redactarea actului notarul va viza toate exemplarele înscrisului, precum şi chitanţele, planurile, fotografiile sau orice alte documente anexe şi va incuviinta autentificarea printr-o rezoluţie pusă de el pe cererea de autentificare. Dacă înscrisul cuprinde mai multe coli, viza se face pe fiecare dintre ele. Dacă textul înscrisului a fost întocmit şi într-o limbă străină, viza de autentificare se va face numai pe textul în limba română, făcându-se menţiune în rezoluţie ca numai textul în limba română are puterea unui înscris autentic. +
Articolul 31Autentificarea va fi constatată printr-un proces-verbal trecut după semnăturile părţilor, pe fiecare din exemplarele înscrisului şi care va cuprinde următoarele:a) Locul şi data de instrumentare; … b) Numele notarului şi secretarului; … c) Numele părţilor şi faptul prezentării lor în persoana sau prin mandatar; … d) Data şi numărul procurei şi autoritatea care a autentificat-o, dacă partea s-a prezentat prin mandatar; … e) Modul de constatare a identităţii părţilor; … f) Citirea înscrisului în prezenta părţilor şi declaraţia acestora ca înscrisul a fost făcut cu consimţămîntul lor şi este subscris de ele; … g) Modul în care s-a luat consimţămîntul părţilor care nu cunosc limba română; … h) Modul în care infirmii şi-au exprimat voinţa lor; … i) Semnarea de către părţi în faţa notarului a înscrisului; … j) Declaraţia părţii dacă nu ştie sau nu poate semna înscrisul; … k) Faptul ca nestiutorilor de carte sau celor în imposibilitatea de a semna li s-a luat impresiunea digitala în condiţiile arătate de art. 17; … l) Faptul ca după dispoziţia notarului, părţile sau una dintre ele, osebit de semnatura, au aplicat şi degetul în condiţiunile arătate de art. 19; … m) Îndeplinirea condiţiilor necesare în sensul art. 26; … n) Arătarea numerică a anexelor; … o) Dispozitivul de investire cu forma autentică care se exprima prin cuvintele: "Se declara autentic prezentul înscris", sau prin alte expresiuni echivalente. … Se va face menţiune şi despre eventualele declaraţiuni făcute de părţi, precum şi de faptul ca banii au fost numarati înaintea notarului. Dacă înscrisul cuprinde şi traducerea într-una sau mai multe limbi străine se va face menţiune ca numai textul în limba română are puterea unui înscris autentic. +
Articolul 32Procesul-verbal de autentificare va fi semnat de notar şi contrasemnat de secretar, care va asista la autentificare, va purta un număr de ordine şi va fi investit cu sigiliul biroului. +
Articolul 33În josul anexelor se va face menţiune ca ele fac parte integrantă din înscrisul autentic care va fi identificat prin numărul şi data procesului-verbal de autentificare şi arătarea biroului de care emana. Aceasta menţiune va fi semnată de notar şi contrasemnata de secretar şi va fi investită cu sigiliul biroului. +
Articolul 34Unul din exemplarele înscrisului şi anexele sale, precum şi certificatele sau documentele depuse cu cererea de autentificare, se vor retine la Biroul de Notariat pentru dosarul actului autentic; cel de-al doilea exemplar se va trimite la arhiva Centra judeteana de pe lîngă Biroul principal de Notariat de Stat, iar celelalte exemplare şi anexe se vor elibera părţilor arătate la cererea de autentificare sau în favoarea cărora s-a întocmit înscrisul. +
Articolul 35Notarul principal, notarul sau substitutul de notar, asistat de secretar, vor putea sa instrumenteze şi în altă parte decât a sediului Biroului de Notariat, în următoarele cazuri cînd partea împiedicată de a se prezenta locuieşte în circumscripţia biroului respectiv:a) În caz de boala constatată sau vîrsta înaintată care ar împiedica pe vreo parte să se prezinte înaintea biroului de autentificare. Imposibilitatea prezentei la sediul Biroului de Notariat se va stabili prin certificat medical sau orice alt mod; … b) Dacă mai mulţi locuitori sateni, organizaţiuni de masa, Gospodării de Stat sau colective voesc a face acte de notariat autentice, notarul sau substitutul asistat de secretar va putea instrumenta la sediul Sfatului Popular local, unde se afla domiciliul sau reşedinţa acestora; … c) Atunci cînd motive grave împiedica prezentarea părţilor la sediul Biroul de Notariat sau cînd părţile sînt în imposibilitate de a părăsi serviciul sau misiunea lor în timpul orelor de lucru ale biroului, notarul va putea instrumenta la locul unde se afla acele părţi. … +
Articolul 36În cazurile prevăzute de art. 35 procesul-verbal de autentificare încheiat de notar va mai arata şi locul unde s-a transportat. +
Articolul 37Apreciind seriozitatea motivelor invocate, notarul va putea lua în mod separat, dar în aceeaşi zi consimţămîntul părţilor care figurează în înscris. +
Articolul 38Pentru actele de transmisiune privind terenuri şi construcţii, precum şi în caz de constituire de drepturi reale, asupra acestora, dacă actul a fost redactat de notar, acesta este obligat sa verifice situaţiunea proprietăţii şi a sarcinilor obiectului transmis, după dovezile prezentate de părţi.În cazul cînd partea nu prezintă certificatul de sarcini, notarul va cere oficial situaţia sarcinilor de la instanţele respective. +
Articolul 39În cazurile în care, potrivit dispoziţiunilor legale în vigoare este necesară formalitatea transcripţiunii şi inscriptiunii, înscrisurile autentificate se vor inainta de urgenta tribunalului sau judecătoriei de carte funciară competenţa.După transcriere, înscrisurile se vor înapoia Biroul de Notariat de Stat, iar notarul va da părţilor exemplarele destinate lor, ele semnand de primire chiar pe petiţia de autentificare. +
Articolul 40Actele autentificate de Biroul de Notariat de Stat, se vor investi şi executa de instanţele judecătoreşti competente, conform dreptului comun. +
SECŢIA IIILegalizarea copiilor de pe acte autentice +
Articolul 41Oricine poate cere Biroului de Notariat de Stat care a autentificat înscrisul sau Biroului principal de Notariat de Stat, copii legalizate. Legalizarea copiilor se va face de secretarul Biroului de Notariat care a autentificat înscrisul.În cazul cînd copia actului este destinată reconstituirii originalului pierdut, sustras sau distrus legalizarea se va face de notarul sau substitutul biroului unde s-a autentificat înscrisul. +
SECŢIA IVLegalizarea semnaturilor de pe înscrisurile sub semnatura privată +
Articolul 42Birourile sînt competente sa legalizeze semnatura de pe orice înscris pentru care legea nu cere forma autentică.Legalizarea înscrisurilor se va face de notar asistat de secretar.Pentru legalizarea semnaturilor se va face numai un singur exemplar în plus pentru biroul de notariat. +
Articolul 43Birourile de notariat se vor margini numai la constatarea autenticităţii subscrierii. Semnăturile prin punere de deget sau ştampila ale nestiutorilor de carte sau a celor care nu pot scrie ori ale orbilor nu pot fi legalizate. +
Articolul 44Pentru legalizarea subscrierii, partea se va prezenta personal înaintea Biroului de Notariat cu o cerere scrisă, însoţită de cel puţin două exemplare ale înscrisului.Unul din exemplare se va prezenta nesemnat. +
Articolul 45Notarul după ce va constata identitatea părţii va viza exemplarele înscrisului, va intreba partea dacă ştie şi poate să scrie şi sa citească, dacă semnatura de pe înscris e a sa proprie, şi după aceea sa subscrie în faţa sa exemplarul înscrisului nesemnat. +
Articolul 46Legalizarea va fi constatată printr-un proces-verbal care se va trece pe fiecare din exemplarele înscrisului.Procesul-verbal cuprinde:a) Data; … b) Locul de instrumentare; … c) Locul şi identitatea instrumentatorului; … d) Prezentarea părţii în persoana, modul de stabilire a identităţii acestei şi starea înscrisului; … e) Declaraţiunea părţii ca înscrisul este subscris de dânsa şi ca ştie şi ca poate să scrie şi sa citească; … f) Subscrierea în faţa instrumentatorului a exemplarului ce se retine la dosar. … Procesul-verbal va fi semnat de notar şi contrasemnat de secretar.El va cuprinde menţiunea ca partea a fost intrebata dacă ştie şi poate să scrie şi sa citească precum şi răspunsul ei.Procesul-verbal va fi investit cu sigiliul Biroului de Notariat de Stat. +
Articolul 47Exemplarul semnat în faţa notarului se va păstra la dosar, iar celălalt exemplar va fi eliberat părţii care va semna de primire pe cererea de legalizare. +
Articolul 48Birourile de notariat pot elibera la cererea părţilor interesate copii de pe înscrisul a cărui subscriere a fost legalizată. +
Articolul 49Specimenele de semnatura se vor putea legaliza după normele procedurale arătate mai sus, făcându-se menţiune specială în procesul-verbal de legalizare. +
Articolul 50Nu se legalizează semnăturile de pe înscrisurile care constata un fapt juridic, pentru care nu s-a plătit taxa de timbru şi proportionare. +
Articolul 51De asemenea nu se vor legaliza semnături de pe înscrisurile al căror conţinut este vadit contrariu bazei sociale, economice şi politice din R.P.R. şi regulilor de convieţuire socialistă şi consolidării legalităţii socialiste, precum şi prevederilor art. 12. +
Articolul 52Încheierea de respingere a legalizarii înscrisurilor sub semnatura privată este supusă căilor de atac conform articolelor 24 – 26. +
SECŢIA VDarea de data certa +
Articolul 53Notarii principali, notarii şi substitutii vor putea da data certa înscrisurilor ce li se vor prezenta în acest scop.Formalitatea investirii cu data certa se va îndeplini de notar, asistat de secretar. +
Articolul 54Notarul va viza înscrisul prezentat, va dispune înregistrarea cererii şi va încheia în josul înscrisului un proces-verbal, arătând faptul prezentării lui la biroul respectiv, data şi numărul înregistrării, precum şi starea înscrisului.Procesul-verbal se va semna de notari, se va contrasemna de secretar şi se va investi cu sigiliul biroului.Originalul înscrisului cu menţiunea datei certe se va elibera părţii interesate, reţinându-se pentru dosar o copie colationata de secretar şi legalizată de notarul instrumentator.Nu se deroga prin aceste dispoziţiuni la regulile în materie de proba, prevăzute în codul civil, codul comercial sau orice alte legi şi dispoziţiuni speciale. +
Articolul 55Dispoziţiunile articolelor 50 – 52 sînt comune şi acestei secţiuni. +
SECŢIA VILegalizarea copiilor de pe acte +
Articolul 56Notarul principal, notarii şi substitutii de notar sînt competenţi a elibera copii legalizate de pe înscrisurile ce se vor prezenta de părţi, fie sub semnatura privată, fie legalizate sau emanate de la o alta autoritate din R.P.R.De asemenea vor putea elibera copii legalizate de pe tiparituri române cu caracter public.Legalizarea se va face de notar asistat de secretar. +
Articolul 57Partea va depune înscrisul de pe care cere eliberarea copiei legalizate, dimpreuna cu cel puţin două copii identice.Notarul va viza înscrisul şi va dispune ca secretarul Biroului sa procedeze la colationarea copiilor pentru identificarea lor cu înscrisul respectiv.Pe baza referatului secretarului, notarul va da rezoluţie de eliberarea copiei pentru identificarea lor cu înscrisul respectiv. Pe baza referatului secretarului, notarul va da rezoluţie de eliberarea copiei legalizate, încheind în acest sens câte un proces-verbal pe fiecare din copiile depuse, dintre care va retine una pentru dosarul Biroului. +
Articolul 58Copiile legalizate de pe planurile pentru a căror întocmire se cere o pregătire de specialitate se vor elibera, după normele de mai sus, pe baza colationarii de către un expert care va face atestarea sa în faţa notarului. +
Articolul 59Legalizarea copiilor se va putea face fie după întregul text al înscrisului, fie de pe părţi determinate din text, în care caz se va face menţiune specială ca legalizarea priveşte un extras din înscris. +
Articolul 60Notarul principal, notarii şi substitutii vor legaliza la cerere, extrase din registrele comerciale. +
Articolul 61Legalizarea se va face de către notar asistat de către secretar sau locţiitorul acestuia. +
Articolul 62Notarul va verifica exactitatea extrasului, după care va viza posturile sau înregistrările trecute în extras şi va încheia în josul fiecărui exemplar al extrasului, un proces-verbal de legalizare cu menţiunea constatărilor făcute.Unul din exemplarele extrasului se va retine pentru dosarul Biroului de Notariat. +
Articolul 63Nu se pot elibera copii legalizate de pe buletinele de identitate, livrete militare, paşapoarte, carnete de identitate P.M.R., U.T.M. şi Sindicat. +
Articolul 64Dispoziţiunile articolelor 50 – 52 sînt comune acestei secţiuni. +
SECŢIA VIIPrimirea în depozit a înscrisurilor şi documentelor +
Articolul 65La primirea în depozit a înscrisurilor şi documentelor potrivit art. 2, notarul va verifica conţinutul lor, în spiritul art. 12, şi dacă le va primi, va încheia un proces-verbal, care va cuprinde, pe lîngă numele deponentului şi arătarea persoanei căreia trebuie să i se elibereze înscrisurile cu indicarea numărului şi altor date necesare pentru identificarea înscrisurilor predate.Un exemplar din acest proces-verbal va fi înmânat deponentului.Restituirea înscrisurilor primite în depozit se va face tot prin încheiere de proces-verbal, semnat şi de persoana care primeşte înscrisul. Notarul este dator să se încredinţeze de identitatea deponentului şi a primitorului. +
SECŢIA VIIIDespre traduceri +
Articolul 66Biroul de Notariat de Stat va face traduceri din limbi străine în limba română, din aceasta în limbi străine sau din litere vechi în litere latine.Traducerile se vor face fie de notarul principal, notar sau substitut, fie de traducatorii special angajaţi şi încadraţi în Birourile de Notariat de Stat.Autorizarea notarilor şi substitutilor de a efectua traducerea se da prin decizia Ministerului de Justiţie.În cazul în care traducatorii angajaţi nu cunosc una din limbile cerute, se va apela la traducatori de alte instituţii de Stat, sau la acele persoane care sînt recunoscute ca cunosc limba.Înainte de a se efectua traducerea, notarul este dator ca împreună cu traducătorul respectiv sa verifice conţinutul textului prezentat pentru a fi tradus.El va refuza traducerea textelor în toate cazurile în care prin ele se tinde a se crea o situaţiune contrarie legilor, intereselor Statului, bazei sociale, economice şi politice din republica Populara Română, de convieţuire socialistă, sau a se aduce vătămare consolidării legalităţii socialiste sau drepturilor şi intereselor cetăţenilor din R.P.R., institutiunilor, organizaţiunilor de mase, întreprinderilor de Stat, cooperativelor şi oricăror altor instituţii obşteşti.După efectuarea lucrării, traducătorul va certifica exactitatea traducerii, iar notarul sau substitutul va legaliza semnatura traducatorului.Cînd traducerea este facuta de un traducător particular, traducătorul Biroului de Notariat de Stat, va colationă textul traducerii, certificând exactitatea lui, iar notarul va legaliza semnatura traducatorului care a colationat.Pentru traduceri şi colationari, traducătorul va întrebuinţa formula: "Subsemnatul certific exactitatea acestei traduceri cu textul din limba …".La legalizarea semnăturii traducatorului pusă pe textele traduse din limbi străine şi provenite din alte tari, se va întrebuinţa formula: "Notariatul de Stat ………, legalizează semnatura de mai sus a tov. ……… traducător în acest birou, fără a garanta autenticitatea actului tradus".La legalizarea semnăturii traducatorului pusă pe textele traduse din limba română în limbi străine, sau din limbi străine în limba română însă emanate de la autorităţile de Stat din R.P.R., se va întrebuinţa formula: "Notariatul de Stat …………, legalizează semnatura de mai sus a tov. ……… traducător în acest birou".Dacă textul supus traducerii este un act emanat de la o autoritate de Stat străină, însă legalizat de autorităţile consulare ale R.P.R., se va întrebuinţa aceeaşi formula ca la alineatul precedent.Dacă traducerea trebuie să fie corectată, se va face menţiune în formula de traducere despre aceasta corectare, indicandu-se pagina şi rândul respectiv; corectarea se va face astfel încît să se poată descifra partea corecta.Dacă este necesar să se suprime vreun cuvânt, se va face astfel ca literele suprimate să se poată descifra.Textul prezentat pentru a fi tradus se va viza şi data de traducător. +
SECŢIA IXDespre protestul cambiei şi biletului de ordin +
Articolul 67Protestul se face numai de către notari.Asistenţa martorilor nu este necesară la facerea protestului. +
Articolul 68Protestul poate fi încheiat prin act separat, pe însăşi originalul titlului sau pe unul din exemplare, pe copie ori pe un adaus, al acestora. Dacă protestul se încheie pe un adaus, acel care-l încheie trebuie să pună sigiliul oficial pe linia de unire.Pentru mai multe titluri plătibile de aceeaşi persoana din acelaşi loc, protestul se poate face la cererea posesorului printr-un act separat. Dacă protestul este cuprins în act separat, menţiunea de facerea protestului va fi facuta pe titlul depus spre protest. +
Articolul 69Protestul trebuie făcut la locul şi adresa indicată în cambie. În lipsa aratarii unei adrese, protestul se face:a) La domiciliul trasului sau al persoanei desemnate în cambie, sa plătească pentru el; … b) La domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate în cambie, sa plătească pentru aceasta; … c) La domiciliul celui indicat la nevoie. … Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi găsit, protestul se va putea face în orice loc din cuprinsul comunei locului de plată, după alegerea posesorului cambiei. Incapacitatea persoanelor cărora cambia trebuie să fie prezentată, nu dispenseaza de obligaţiunea de a dresa protestul contra acestora cu excepţia cînd trasul fie ca a acceptat sau nu, a fost declarat în stare de faliment, cum şi în caz de faliment al tragatorului unei cambii stipulate neacceptabila.Dacă persoana căreia trebuie să-i fie prezentată cambia a încetat din viaţa, protestul se va face de asemenea pe numele sau, după regulile precedente. +
Articolul 70Protestul trebuie să cuprindă: 1. Anul, luna, ziua şi ora la care a fost dresat.2. Numele şi pronumele persoanei care a cerut facerea protestului. 3. Numele şi pronumele persoanei sau persoanelor contra cărora s-a făcut protestul.4. Arătarea locurilor în care a fost dresat cu menţiunea cercetărilor făcute conform articolului 69, pct. a, b, c. 5. Transcrierea exactă a cambiei, dacă protestul nu s-a făcut pe înscrisul cambial.6. Somaţia de plată, răspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obţinut nici un răspuns.Protestul va fi subscris de notarul care l-a dresat.Cînd trasul căruia i se prezintă spre acceptare cambia, cere ca o noua prezentare să-i fie facuta în ziua următoare, aceasta cerere trebuie cuprinsă în protest. +
Articolul 71Ştersăturile, indreptarile şi scrisul printre randuri sau cu semn de trimitere, trebuiesc să fie aprobate de cel care face protestul. +
Articolul 72Cel care face protestul este dator sa treacă protestele în întregime zi cu zi, după ordinea datei într-un registru special.Originalul protestului se va inmana celui ce a cerut protestul.În caz de pierdere, originalul poate fi înlocuit printr-o copie legalizată de pe registru. +
Articolul 73În cea dintaiu zi a fiecărei săptămâni, notarul va trimite tribunalului un tabel cu protestele de neplata, făcute în cursul săptămânii precedente.Tabelul va arata data protestului, numele şi pronumele persoanei, împotriva căreia s-a făcut protestul, al celei care a cerut protestul şi scadenta titlului protestat. +
Articolul 74În afară de cazul cînd tragatorul a stipulat obligaţiunea de protest, acesta poate fi înlocuit, dacă posesorul se invoieste, printr-o declaraţiune de refuz, de acceptare sau plata scrisă şi datată pe titlul sau pe adaus, semnată de cel împotriva căruia protestul urma să fie făcut. Aceasta declaraţiune trebuie investită cu data certa în termenul stabilit pentru facerea protestului. +
SECŢIA XDespre protestul cecului +
Articolul 75Protestul cecului se face de notar. Asistenţa martorilor nu este necesară la facerea protestului. +
Articolul 76Protestul poate fi încheiat prin act separat sau pe însuşi originalul cecului, sau pe duplicatul sau pe adausul acestuia. Acest adaus poate fi adăugat de notar. Dacă protestul se încheie pe adaus, acela care l-a încheiat trebuie să pună sigiliul oficial pe linia de unire. Dacă protestul este făcut pe un act separat, menţiunea de facerea protestului va fi facuta pe titlul depus la protest, afară de cazul cînd a trebuit să se procedeze la facerea protestului fără posesiunea titlului. +
Articolul 77Protestul trebuie făcut la locul de plată în contra trasului, sau al celui indicat pentru plata, chiar dacă nu sînt prezenţi.Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi găsit, protestul se va putea face în orice loc, din cuprinsul comunei locului de plată, după alegerea posesorului cecului.Incapacitatea trasului sau a terţului la care s-a indicat a fi plătibil cecul, nu dispenseaza de obligaţiunea de a dresa protestul contra acestuia, afară de cazul cînd trasul este falit, în care caz sentinta declarativă de faliment, este suficienta pentru a exercita regresul. Dacă trasul sau terţul a încetat din viaţa, protestul se va face, pe numele sau, după regulile precedente. +
Articolul 78Protestul trebuie să cuprindă:1. Anul, luna, ziua şi ora în care a fost dresat.2. Numele şi prenumele celui care a cerut facerea protestului.3. Numele persoanei contra căreia s-a făcut protestul.4. Arătarea locului în care a fost dresat cu menţiunea cercetărilor făcute.5. Somatiunea de plată cu răspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a primit nici un răspuns.Protestul va fi subscris de notarul care l-a dresat.Protestul prin act separat va trebui sa cuprindă şi transcrierea exactă a cecului. +
Articolul 79Protestul poate fi înlocuit, dacă posesorul consimte, printr-o declaraţiune de refuz de plată, scrisă şi datată pe titlul sau pe foaia de prelungire (adaus), semnată de tras.Aceasta declaraţiune pentru a avea efectele protestului, trebuie investită cu data certa, în termenul stabilit pentru facerea protestului.În cazurile prevăzute de primul alineat al acestui articol, girul fără data se socoteşte făcut înainte de declaraţie. +
Articolul 80În registrul de proteste prevăzut de art. 72, protestele se vor inregistra zilnic şi în ordinea datei cecurilor, cu arătarea menţiunilor cerute de articolele precedente.Un tabel de proteste pentru neplata cecurilor va fi trimis tribunalului în cea dintâi zi a săptămânii următoare. Acest tabel va arata data protestului, numele şi prenumele persoanei împotriva căreia s-a făcut protestul, al celei care a cerut protestul şi scadenta titlului protestat. Originalul protestului făcut prin act separat va fi predat posesorului cecului. +
Capitolul 5Dispoziţiuni finale şi tranzitorii +
Articolul 81Actele de notariat se efectuează de către notar, acolo unde Birourile de Notariat s-au înfiinţat, iar unde nu au luat încă fiinta se vor îndeplini de instanţele judecătoreşti competente sau de notarii publici, conform Legii nr. 358 din 3 Iulie 1944, pentru autentificarea şi legalizarea înscrisurilor. +
Articolul 82Pentru îndeplinirea actelor de notariat, Birourile de Notariat de Stat vor anula timbre, coli timbrate sau vor pretinde părţilor chitanţe doveditoare de plată a taxelor de timbru, în conformitate cu dispoziţiunile Legii nr. 6 din 1 Ianuarie 1949, pentru taxele şi impozitele de timbru şi Decretul nr. 2 din 1 Ianuarie 1949, pentru stabilirea tarifelor taxelor de timbru. +
Articolul 83Birourile de Notariat de Stat vor verifica plata impozitului de timbru, la actele de transmisiuni mobiliare şi de terenuri, constructiuni şi drepturile reale asupra acestora, precum şi la orice acte la care se percepe un impozit de timbru.Chitanţa de plată acestor impozite se va păstra la dosarul actului respectiv, făcându-se menţiune de ea în procesul verbal de autentificare. +
Articolul 84Pentru redactarea actelor ce urmează a se autentifica, de Birourile de Notariat de Stat pentru traduceri, pentru facerea protestelor la cambii, cecuri sau oricăror titluri de ordin, pentru păstrarea înscrisurilor şi documentelor, pentru scrierea copiilor de pe actele prezentate de părţi în vederea legalizarii, dării de data certa şi pentru scrierea copiilor ce se eliberează de pe actele autentificate de Birourile de Notariat se vor incasa taxele prevăzute în alăturatul tarif stabilit de Ministerul Finanţelor.Toate taxele prevăzute în tariful notarial se vor incasa, fie prin plata directa la fisc, iar chitanţa respectiva se va păstra la dosarul cauzei făcându-se menţiune în procesul-verbal de autentificare, fie prin anulare de timbre şi coli timbrate, pastrandu-se la dosarul cauzei şi făcându-se menţiune de ele în procesul-verbal.Taxele notariale pentru actele supuse fiscalizarii, se vor calcula la valoarea stabilită de fisc.În cazul cînd notarul de Stat sau substitutul se deplaseaza la domiciliul părţilor pentru luarea consimţămîntului, facerea protestului şi alte asemenea, partea va pune la dispoziţie mijloace de transport. Aceste mijloace sînt lăsate la aprecierea şefului Biroului, care va ţine seama de distanta ce trebuie parcursă. +
Articolul 85Taxele de notariat sînt privilegiate şi în caz de sustragere, urmărirea lor se va face potrivit dispoziţiunilor din codul de procedura fiscală, pe baza extrasului după registrul notarial, care va constitui titlul executor. +
Articolul 86Taxele notariale încasate nu se vor restitui părţilor, nici chiar în cazul cînd acestea au renunţat la îndeplinirea formalităţilor pentru care le-au achitat. +
Articolul 87Prin decizia ministrului de justiţie, se va stabili data la care actele de notariat prevăzute de art. 2, vor fi efectuate numai de Birourile de Notariat de Stat.Data va putea fi stabilită deosebit pentru diferitele regiuni ale tarii.Data la 12 Iulie 1950.Ministru,Stelian Nitulescu–––––
