DECIZIE nr. 1.696 din 17 decembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30-35 din Decretul nr. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei şi a Decretului privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorMihaela Ionescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30-35 din Decretul nr. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei şi a Decretului privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, excepţie ridicată de Gheorghe Andrei Ionescu în Dosarul nr. 9.148/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.La apelul nominal răspunde apărătorul autorului excepţiei, avocatul Bănica Udrea, cu împuternicire la dosar, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Apărătorul autorului solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând susţinerile cuprinse în notele scrise aflate la dosarul cauzei.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că, în notele scrise, autorul excepţiei nu a precizat în ce constă încălcarea dispoziţiilor constituţionale invocate. Totodată, arată că măsura internării unei persoane este dispusă de către instanţa de judecată cu avizul unui medic specialist.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 6 aprilie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 9.148/299/2008, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30-35 din Decretul nr. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei şi a Decretului privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Andrei Ionescu într-o cauză având ca obiect punerea sub interdicţie.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei nu formulează critici din care să rezulte în ce constă contrarietatea faţă de prevederile constituţionale menţionate, ci doar invocă încălcarea acestora.Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti consideră că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, de vreme ce instanţa dispune numirea unui curator pentru protejarea intereselor persoanei care urmează a fi pusă sub interdicţie şi care are posibilitatea de a-şi angaja un apărător şi de a uza de toate mijloacele legale şi procedurale totodată şi prin participarea procurorului la şedinţa de judecată. De altfel, până la pronunţarea unei eventuale soluţii de admitere a cererii de punere sub interdicţie, persoana care urmează a fi pusă sub interdicţie poate exercita pe deplin dreptul său de proprietate sub aspectul tuturor prerogativelor sale.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 30-35 din Decretul nr. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei şi a Decretului privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 31 ianuarie 1954, având următorul conţinut:– Art. 30: "Preşedintele instanţei sesizată cu o cerere de punere sub interdicţie va lua măsuri ca cererea, împreună cu înscrisurile anexate, să fie comunicate procurorului. Acesta va dispune efectuarea cercetărilor ce le va socoti necesare, va lua şi părerea unei comisii de medici specialişti, iar dacă cel a cărui punere sub interdicţie este cerută, se găseşte internat într-o instituţie sanitară, va lua şi părerea medicului sub supravegherea căruia se află.Preşedintele instanţei sesizează totodată autoritatea tutelară de la domiciliul celui a cărui punere sub interdicţie este cerută, pentru a se face aplicarea dispoziţiilor art. 146 din Codul familiei, referitoare la numirea curatorului.";– Art. 31: "Luând concluziile procurorului, instanţa tutelară va putea dispune internarea provizorie a celui a cărui punere sub interdicţie este cerută, pe timp de cel mult şase săptămâni, dacă observarea mai îndelungată a stării lui mintale este necesară, potrivit avizului unui medic specialist, iar această observare nu se poate face în alt mod.";– Art. 32: "După ce primeşte rezultatul cercetărilor şi avizul comisiei de medici specialişti, precum şi, dacă va fi cazul, părerea medicului instituţiei sanitare, preşedintele va fixa termenul pentru judecata cererii, dispunând citarea părţilor. Cererea şi toate înscrisurile depuse se vor comunică celui a cărui punere sub interdicţie este cerută.";– Art. 33: "Judecata se va face ascultând concluziile procurorului.La termenul de judecată, instanţa va asculta pe cel a cărui punere sub interdicţie este cerută, pentru a constata starea sa mintală.Dacă cel a cărui punere sub interdicţie este cerută nu este în stare să se înfăţişeze la instanţă, el va fi ascultat, în prezenţa procurorului, la locul unde se află.";– Art. 34: "Prin îngrijirea instanţei, hotărârea de punere sub interdicţie, rămasă definitivă, se va publică în extras într-un ziar indicat de instanţă.Instanţa judecătorească va comunică autorităţii tutelare, de la domiciliul celui a cărui punere sub interdicţie este cerută, hotărârea dată asupra cererii de punere sub interdicţie, pentru ca autoritatea tutelară să dispună ridicarea curatelei, dacă aceasta a fost instituită, iar în caz că instanţa a hotărât punerea sub interdicţie, să dispună numirea unui tutor.";– Art. 35: "Ridicarea interdicţiei se face cu aceeaşi procedură şi publicitate, ca şi pronunţarea ei."Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) ce stabileşte egalitatea în drepturi, ale art. 20 alin. (1) şi (2) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) care prevede dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 124 referitoare la înfăptuirea justiţiei şi ale art. 136 privind proprietatea.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în prezentul dosar, autorul excepţiei invocă neconstituţionalitatea textelor de lege criticate, raportate la dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 alin. (1) şi (2) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, ale art. 53 ce prevede restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 124 referitoare la înfăptuirea justiţiei şi ale art. 136 privind proprietatea, fără să formuleze o motivare din care să rezulte în ce constă contrarietatea faţă de prevederile constituţionale invocate.Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate şi, ca atare, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30-35 din Decretul nr. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei şi a Decretului privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, excepţie ridicată de Gheorghe Andrei Ionescu în Dosarul nr. 9.148/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 decembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Ionescu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește