DECIZIE nr. 1.689 din 17 decembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie raportat la art. 146 din Codul penal



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorOana Cristina Puică – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie raportat la art. 146 din Codul penal, excepţie ridicată de Ovidiu-marius Rusu şi Laura-Mirela Spătaru în Dosarul nr. 4.709/176/2007 al Tribunalului Alba – Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă că autorii excepţiei au transmis Curţii cereri de amânare a soluţionării cauzei în vederea angajării unor apărători aleşi.Reprezentantul Ministerului Public se opune amânării judecării cauzei.Curtea, deliberând, respinge cererile de acordare a unui nou termen.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 27 aprilie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 4.709/176/2007, Tribunalul Alba – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie raportat la art. 146 din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Ovidiu-Marius Rusu şi Laura-Mirela Spătaru cu ocazia soluţionării apelurilor formulate împotriva unei sentinţe penale pronunţate de Judecătoria Alba Iulia, privind condamnarea pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 18^1 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că art. 18^1 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 146 din Codul penal încalcă dreptul la un proces echitabil, prezumţia de nevinovăţie şi principiul legalităţii pedepsei, precum şi dispoziţiile constituţionale referitoare la domeniul de reglementare al legii organice, deoarece condiţionează încadrarea juridică a faptei săvârşite de cuantumul pagubei materiale produse, care nu ar putea fi stabilit decât prin hotărâre judecătorească definitivă, aducând astfel atingere predictibilităţii normei incriminatoare.Tribunalul Alba – Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prevederile din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorii excepţiei.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 18^1 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 146 din Codul penal sunt constituţionale, întrucât nu aduc atingere prevederilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorii excepţiei. Face trimitere, în acest sens, la deciziile Curţii Constituţionale nr. 343/2008 şi nr. 1.034/2008. Mai arată că dispoziţiile art. 23 alin. (11) şi (12) din Constituţie nu au incidenţă în prezenta cauză.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 18^1 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, introduse prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, raportat la art. 146 din Codul penal, având următorul cuprins:– Art. 18^1 alin. (3) din Legea nr. 78/2000: „Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 ani şi interzicerea unor drepturi.”;– Art. 146 din Codul penal: "Prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii, cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se referă art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (11) şi (12) privind prezumţia de nevinovăţie şi principiul legalităţii pedepsei şi ale art. 73 alin. (3) lit. h) referitoare la domeniul de reglementare al legii organice, precum şi ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 7 privind principiul legalităţii pedepsei din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 18^1 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 şi ale art. 146 din Codul penal au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 552 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 10 iunie 2008, şi Decizia nr. 1.051 din 9 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008, prin care Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiate criticile privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate, pentru motivele acolo arătate.Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie raportat la art. 146 din Codul penal, excepţie ridicată de Ovidiu-Marius Rusu şi Laura-Mirela Spătaru în Dosarul nr. 4.709/176/2007 al Tribunalului Alba – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 decembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește