DECIZIE nr. 1.672 din 15 decembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteAcsinte Gaspar – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Hotel Lido Bucureşti" – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 19.133/3/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, prin care solicită acordarea unui termen de judecată în vederea angajării unui apărător, precizând că administratorul societăţii comerciale se află în străinătate, fiind astfel în imposibilitate de a semna un contract de asistenţă juridică.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare, întrucât excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată la data de 11 iunie 2009, iar autorul acesteia a avut suficient timp pentru angajarea unui apărător.Curtea, deliberând, în temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 coroborate cu cele ale art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, respinge cererea de amânare a cauzei.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 5.751D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Elena Iulia Ştefănescu în Dosarul nr. 2.910/280/2009 al Judecătoriei Piteşti – Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 5.751D/2009 la Dosarul nr. 5.716D/2009, având în vedere că acestea au un obiect parţial identic.Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 5.751D/2009 la Dosarul nr. 5.716D/2009, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 11 iunie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 19.133/3/2008, Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Hotel Lido Bucureşti" – S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.Prin Încheierea din 5 mai 2009, pronunţată în Dosarul nr. 2.910/280/2009, Judecătoria Piteşti – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Elena Iulia Ştefănescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executareÎn motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece nu prevăd obligativitatea suspendării executării silite, ca urmare a cererii formulate în acest sens în cadrul contestaţiei la executare, şi condiţionează judecarea cererii de suspendare a executării de plată unei cauţiuni excesiv de mari. Totodată, consideră că dispoziţiile art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale, deoarece instituie calea de atac a recursului împotriva hotărârii prin care prima instanţă s-a pronunţat asupra cererii de suspendare a executării, ceea ce dă posibilitatea pronunţării unor hotărâri contradictorii în aceeaşi cauză.Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă şi-a exprimat opinia în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.Judecătoria Piteşti – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 403 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins:"Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.[…] Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 şi 2, instanţa, în toate cazurile, se pronunţă prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat."Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile de lege criticate încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în faţa legii, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi în art. 124 privind înfăptuirea justiţiei. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, şi ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, referitoare la dreptul de proprietate.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a pronunţat în numeroase cauze asupra constituţionalităţii dispoziţiilor criticate, prin raportare la aceleaşi norme constituţionale şi din acte internaţionale ca şi cele invocate în prezenta cauză.Astfel, cu privire la obligativitatea plăţii cauţiunii pentru suspendarea executării, Curtea a statuat, de exemplu prin Decizia nr. 248 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 17 martie 2009, că instituirea obligaţiei de plată a cauţiunii ca o condiţie a suspendării executării are o dublă finalitate, şi anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanţie pentru creditor, în ceea ce priveşte acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, şi, pe de altă parte, de a preveni şi limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici. Întrucât plata cauţiunii nu constituie o condiţie de admisibilitate a contestaţiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executării silite, instituirea acestei obligaţii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiţie, drept fundamental prevăzut de dispoziţiile art. 21 din Constituţie.De asemenea, în ceea ce priveşte pretinsa încălcare a principiului constituţional al egalităţii în drepturi, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 289 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 6 octombrie 2004, că dispoziţiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Pentru aceleaşi motive, nu poate fi reţinută nici critica din cauza de faţă, prin raportare la prevederile art. 124 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.Cu privire la celelalte dispoziţii criticate, prin Decizia nr. 394 din 19 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 5 mai 2009, Curtea a reţinut, în esenţă, că dispoziţiile art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă nu încalcă principiul liberului acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, reprezintă o garanţie recunoscută părţilor interesate de a ataca încheierea pronunţată cu privire la cererea de suspendare a executării silite.De asemenea, Curtea a reţinut că dispoziţiile cuprinse în art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă reprezintă norme procedurale care ţin de opţiunea legiuitorului, exercitate în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege".Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţiile pronunţate prin deciziile menţionate, cât şi considerentele acestora sunt valabile şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Hotel Lido Bucureşti" – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 19.133/3/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă şi de Elena Iulia Ştefănescu în Dosarul nr. 2.910/280/2009 al Judecătoriei Piteşti – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 decembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește