DECIZIE nr. 1.659 din 15 decembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, excepţie ridicată de Ramiz Momeni în Dosarul nr. 10.141/271/2008 al Judecătoriei Oradea – Secţia civilă.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţie, domnul avocat Mircea Ursuţa, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Apărătorul autorului excepţiei solicită admiterea acesteia pentru motivele invocate în faţa instanţei de judecată. În plus, mai ridică neconstituţionalitatea art. 30 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005, considerând că sunt încălcate aceleaşi dispoziţii constituţionale, direct în faţa Curţii Constituţionale.Reprezentantul Ministerului Public arată că aceasta nu poate fi ridicată direct în faţa Curţii Constituţionale, deoarece s-ar încălca prevederile art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 248/2005, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a acesteia.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 22 iunie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 10.141/271/2008, Judecătoria Oradea – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, excepţie ridicată de Ramiz Momeni într-un proces de divorţ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16, 20, 21, 25, 26, 29, 48 şi 124, deoarece condiţionează ieşirea din ţară a copilului împreună cu o altă persoană decât părinţii lui de acordul ambilor părinţi sau al părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.Judecătoria Oradea – Secţia civilă consideră excepţia neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Cu ocazia dezbaterii în şedinţă publică, avocatul autorului excepţiei a ridicat şi neconstituţionalitatea prevederilor art. 30 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005. Cu privire la acest aspect Curtea nu se poate învesti, întrucât, conform practicii sale constante, o excepţie de neconstituţionalitate nu poate fi ridicată direct în faţa Curţii Constituţionale, art. 146 lit. d) din Constituţie referindu-se expres numai la excepţiile „ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial”. Aşadar, Curtea urmează să se pronunţe exclusiv asupra prevederilor art. 30 alin (1) lit. d) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2005, aşa cum au fost modificate prin art. I pct. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 207/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 10 decembrie 2008.Textul criticat are următoarea redactare:"(1) Organele poliţiei de frontieră permit ieşirea din România a cetăţenilor români minori numai dacă sunt însoţiţi de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri: […]d) minorului care este titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărţi de identitate şi călătoreşte însoţit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu aceasta numai dacă persoana însoţitoare prezintă o declaraţie a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, a părintelui supravieţuitor ori a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi datele de identitate ale însoţitorului respectiv." … Dispoziţiile constituţionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 25 privind libera circulaţie, art. 26 referitor la viaţa intimă, familială şi privată, art. 48 referitor la familie şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.Examinând excepţia, Curtea reţine următoarele:Deşi autorul excepţiei invocă încălcarea mai multor dispoziţii constituţionale, principala critică de neconstituţionalitate vizează înfrângerea dispoziţiilor art. 16 din Legea fundamentală. Sub acest aspect, textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constituţionalitate, prilej cu care Curtea Constituţională a statuat că aceste prevederi nu contravin Legii fundamentale. Astfel, prin Decizia nr. 974 din 6 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 29 noiembrie 2007, Curtea a constatat că instituirea unui tratament juridic diferit în ceea ce priveşte părintele divorţat căruia nu i-a fost încredinţat copilul faţă de celălalt părinte este justificată în mod obiectiv şi rezonabil de faptul că cei doi părinţi se află în situaţii juridice diferite. Aceste diferenţieri sunt determinate de separarea părinţilor şi de posibilitatea obiectivă de menţinere şi după desfacerea căsătoriei a modalităţilor de exercitare a drepturilor şi îndatoririlor părinteşti. După încredinţarea copilului unuia dintre părinţi, celălalt părinte continuă a avea dreptul şi obligaţia creşterii acestuia, însă nu dreptul de pază şi de supraveghere. Locuirea şi convieţuirea copilului cu părintele căruia i-a fost încredinţat acesta sunt drepturi ce nu pot fi exercitate de părintele care nu locuieşte cu copilul.Considerentele reţinute de Curte în decizia menţionată sunt pe deplin valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia.În plus, Curtea reţine că reglementarea expresă de către legiuitor a situaţiilor în care minorul, cetăţean român, poate călători în străinătate doar cu acordul părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă a avut în vedere interesul pe care minorul îl are în efectuarea călătoriei, şi nicidecum restrângerea exerciţiului drepturilor părinteşti ale părintelui căruia nu i-a fost încredinţat acesta.În ceea ce priveşte invocarea de către autorul excepţiei a încălcării celorlalte dispoziţii constituţionale, Curtea constată că nu poate exercita controlul de constituţionalitate, deoarece, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa, instanţa de contencios constituţional nu este în măsură să se substituie părţii cu privire la invocarea unor motive de neconstituţionalitate, astfel ar exercita un control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu prevederile art. 146 lit. d) din Constituţie şi cu cele cuprinse în Legea nr. 47/1992.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, excepţie ridicată de Ramiz Momeni în Dosarul nr. 10.141/271/2008 al Judecătoriei Oradea – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 decembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Maria Bratu–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește