DECIZIE nr. 1.625 din 3 decembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 şi 10 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorOana Cristina Puică – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 şi 10 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Anghel Ispir în Dosarul nr. 3.330/2/2009 (număr în format vechi 847/2009) al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.La apelul nominal răspund părţile Ştefan-Grigore Tecsi şi Simona-Georgeta Dumitrescu, lipsind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Părţile Ştefan-Grigore Tecsi şi Simona-Georgeta Dumitrescu solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, făcând trimitere, în acest sens, la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 13 mai 2009, pronunţată în Dosarul nr. 3.330/2/2009 (număr în format vechi 847/2009), Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 şi 10 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Anghel Ispir cu ocazia soluţionării unei cauze în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare în condiţiile art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 şi 10 din Codul de procedură penală aduc atingere dreptului la apărare şi la un proces echitabil, întrucât încheierea prin care judecătorul admite plângerea împotriva actului procurorului de netrimitere în judecată şi reţine cauza spre soluţionare nu poate fi atacată decât odată cu fondul. Mai arată că textele de lege criticate sunt în contradicţie şi cu dispoziţiile art. 5^2, art. 6, art. 197 alin. 2, art. 250, art. 263, art. 300 şi ale art. 300^1 din Codul de procedură penală.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie consideră că prevederile art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 şi 10 din Codul de procedură penală contravin dispoziţiilor art. 24 privind dreptul la apărare din Legea fundamentală, deoarece lipsa unui recurs imediat în situaţia în care, după desfiinţarea rezoluţiei sau ordonanţei procurorului, cauza este reţinută de instanţă spre judecare are consecinţe procesuale extrem de importante pentru inculpat. În plus, apare ca nejustificată vădita diferenţă de regim juridic faţă de ipoteza prevăzută de art. 278^1 alin. 8 lit. b) din Codul de procedură penală, în care persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale are un recurs direct, deşi măsura dispusă este mai puţin severă, şi anume trimiterea cauzei la procuror.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 şi 10 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins: "Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii: […] c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispoziţiile privind judecata în primă instanţă şi căile de atac aplicându-se în mod corespunzător.În cazul prevăzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instanţei îl constituie plângerea persoanei la care se referă alin. 1.Hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. 8 lit. a) şi b) poate fi atacată cu recurs de procuror, de persoana care a făcut plângerea, de persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum şi de orice altă persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 şi 10 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală invocate şi în prezenta cauză şi cu motivări similare. Astfel, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.223 din 18 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 30 decembrie 2008, şi prin Decizia nr. 18 din 8 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 13 februarie 2009, Curtea a respins criticile de neconstituţionalitate aduse dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 şi 10 din Codul de procedură penală pentru motivele acolo arătate.Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.În plus, în prezenta cauză este invocată contradicţia dintre prevederile de lege criticate şi dispoziţiile art. 5^2, art. 6, art. 197 alin. 2, art. 250, art. 263, art. 300 şi ale art. 300^1 din Codul de procedură penală. Asemenea critici nu pot fi însă reţinute, întrucât examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţii din Constituţie sau din actele internaţionale la care România este parte, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi nici coroborarea lor sau posibilele contradicţii din cadrul legislaţiei interne.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 şi 10 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Anghel Ispir în Dosarul nr. 3.330/2/2009 (număr în format vechi 847/2009) al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 decembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește