DECIZIE nr. 1.617 din 16 decembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorFabian Niculae – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Mihaela-Cristina-Cornelia Donciu în Dosarul nr. 9.614/3/2008 (2.039/2008) al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie şi care formează obiect al Dosarului nr. 744D/2010 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se prezintă personal părţile Sabina Ileana Popescu Spineni şi Justinian Popescu Spineni, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Părţile prezente au cerut respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că autorul excepţiei nu doreşte, de fapt, decât tergiversarea procesului.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar o cerere prin care solicită admiterea acesteia.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 4 martie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 9.614/3/2008 (2.039/2008), Curtea de Apel Bucureşti Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.Excepţia a fost ridicată de Mihaela-Cristina-Cornelia Donciu într-o cauză având ca obiect o acţiune în revendicare imobiliară.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că Legea nr. 146/1997 îngrădeşte dreptul fundamental la justiţie deoarece instituie un sistem de determinare a cuantumului taxelor judiciare care nu ţine seama de veniturile reale ale majorităţii covârşitoare a justiţiabililor persoane fizice. Totodată, se arată că obligarea la plata anticipată a taxelor instituie un impediment pentru instanţa judecătorească să continue judecata pe fond şi să statueze asupra drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil ale justiţiabilului, în mod echitabil şi în mod rezonabil.De asemenea, autorul excepţiei arată că redactarea interpretabilă a art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 conduce la discriminări între categoriile de titulari de acţiuni în justiţie având ca obiect restituire de bunuri, unii fiind scutiţi de taxe judiciare de timbru, iar alţii nu, iar prin timbrarea excesivă se încalcă dreptul de proprietate asupra bunurilor revendicate.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie nu şi-a exprimat punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Curtea a apreciat că sunt îndeplinite cerinţele de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate şi că, deşi dispoziţiile legale criticate nu vizează fondul cauzei, datorită faptului că s-a pus problema timbrării şi având în vedere sancţiunea în cazul neachitării taxelor judiciare, anularea căii de atac promovate însemnând practic refuzul organului de jurisdicţie de a cerceta fondul, Curtea consideră că se impune tranşarea cu prioritate a aspectelor de neconstituţionalitate invocate, dispoziţiile legale criticate având legătură cu soluţionarea cauzei.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, notele scrise ale autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind liberul acces la justiţie, art. 44 alin. (1) şi (4) privind dreptul de proprietate, art. 148 alin. (1) şi (4) privind integrarea în Uniunea Europeană. Totodată, în susţinerea excepţiei sunt invocate şi dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 7, 8 şi 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.Examinând excepţia, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale atacate, statuând, raportat la critici similare celor din prezentul dosar, că acestea sunt constituţionale.Astfel, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.072 din 16 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 octombrie 2010, prin Decizia nr. 494 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 19 mai 2008, sau Decizia nr. 845 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2007, Curtea a constatat, în esenţă, că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului.De asemenea, prin Decizia nr. 504 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 8 iunie 2010, Curtea a statuat că accesul liber la justiţie este asigurat şi în condiţiile stabilirii taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. În virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice”, plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 1985). Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.De asemenea, pe baza celor expuse mai sus, Curtea reţine că taxele de timbru (considerate prea mari de către autorul excepţiei) sunt stabilite în sarcina tuturor justiţiabililor aflaţi în aceeaşi situaţie, astfel încât ele nu sunt de natură a crea discriminări între cetăţeni.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Mihaela-Cristina-Cornelia Donciu în Dosarul nr. 9.614/3/2008 (2.039/2008) al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 decembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Fabian Niculae––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește