DECIZIE nr. 1.614 din 20 decembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorFabian Niculae – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Georgeta Graef în Dosarul nr. 6.780/197/2009 al Curţii de Apel Braşov – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 156D/2011.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a acesteia. Procurorul arată că, în realitate, autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Decizia civilă nr. 1.457/R din 16 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 6.780/197/2009, Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 404^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost invocată de Georgeta Graef într-un dosar având ca obiect soluţionarea unui recurs formulat împotriva unei sentinţe civile.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul consideră că reglementările criticate sunt neconstituţionale, întrucât, prin desfiinţarea titlului său de proprietate reprezentat de o hotărâre judecătorească, este obligat la întoarcerea executării chiar dacă deţine, în continuare, un titlu de proprietate reprezentat de o hotărâre a unei comisii de aplicare a Legii nr. 112/1995 – hotărâre prin care s-a dispus restituirea în natură a imobilului.Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 404^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă, prevederi care au următorul conţinut: "În toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privată, precum şi în art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 719 din 31 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 5 septembrie 2011, a reţinut că dispoziţiile art. 404^1 din Codul de procedură civilă se referă exclusiv la cazurile în care a fost desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită. Desfiinţarea acestor acte putea fi dispusă numai de instanţa judecătorească, în urma examinării temeiniciei şi legalităţii lor. La soluţionarea cererii de întoarcere a executării, de asemenea, numai instanţele judecătoreşti sunt competente să stabilească dacă cel care o solicită este sau nu îndreptăţit să obţină restituirea bunului ori a valorii luate prin executarea silită. În această privinţă, art. 404^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă prevede că „Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit”. Creditorul are dreptul neîngrădit de a cere în justiţie valorificarea creanţelor sale şi, la nevoie, executarea silită a acestora, iar debitorul şi orice altă persoană interesată au dreptul să conteste, tot în justiţie, titlul executoriu şi însăşi executarea silită.Curtea a reţinut că procedura contestaţiei la executare asigură garanţii suficiente pentru protecţia dreptului de proprietate al tuturor părţilor implicate în proces, prin însuşi faptul că le oferă posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, în cazul admiterii contestaţiei şi desfiinţării titlului executoriu sau a înseşi executării silite, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Distinct de cele arătate mai sus, Curtea mai constată că revine instanţei judecătoreşti competenţa de a analiza valabilitatea titlului de proprietate invocat de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a hotărârii comisiei de aplicare a Legii nr. 112/1995.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Georgeta Graef în Dosarul nr. 6.780/197/2009 al Curţii de Apel Braşov – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 decembrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Fabian Niculae_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește