DECIZIE nr. 1.613 din 26 noiembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Patronatul Societăţilor Independente Producătoare de Bere din România (P.S.I.P.B.R.) şi de Societatea Comercială „Bere şi Malţ Robema” – S.A. în Dosarul nr. 8.214/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde, pentru partea Camera Deputaţilor, consilier juridic Florentina Pop, cu împuternicire depusă la dosar, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţii prezente, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu încalcă normele constituţionale ale art. 1 alin. (5) şi ale art. 16 alin. (2) invocate. Mai mult, susţine că autorul excepţiei nu expune o adevărată critică de neconstituţionalitate, ci prezintă în realitate o problemă legată de modalitatea de interpretare a actului normativ menţionat, aspect ce atrage însă inadmisibilitatea excepţiei ridicate. Depune note scrise.Reprezentantul Ministerului Public susţine că pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate este dedusă din circumstanţele concrete ale cauzei supuse soluţionării în faţa instanţei de judecată de drept comun. De asemenea, criticile formulate de autorul excepţiei nu vizează încălcarea Constituţiei, ci aplicarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, ceea ce justifică respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 29 aprilie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 8.214/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.Excepţia a fost ridicată de Patronatul Societăţilor Independente Producătoare de Bere din România (P.S.I.P.B.R.) şi de Societatea Comercială "Bere şi Malţ Robema" – S.A. într-o acţiune de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act de gestionare a procedurii de legiferare al Camerei Deputaţilor.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că dispoziţiile art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precizând că sunt supuse controlului judecătoresc doar actele care emană de la autorităţi publice ce aparţin puterii administrative, contravin normelor constituţionale ale art. 1 alin. (5) şi art. 16 alin. (2), deoarece sustrag controlului instanţei de judecată actele autorităţilor publice ce nu intră în sfera administraţiei publice. Astfel, o cerere privind modalitatea de gestionare a procedurii de legiferare, prin care se invocă prevederi ale Regulamentului Camerei Deputaţilor – obligatoriu, potrivit art. 13 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor – ar fi respinsă de instanţă ca inadmisibilă, în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004, ceea ce ar echivala cu negarea principiului supremaţiei Constituţiei şi al obligativităţii legii. Autorii excepţiei precizează că nu urmăresc influenţarea actului de legiferare, a votului final al parlamentarilor pentru un anumit proiect de lege sau generarea unei imixtiuni a puterii judecătoreşti în sfera puterii legiuitoare, ci doresc verificarea pe cale judecătorească – singura posibilă, de altfel – a modului în care autoritatea legiuitoare a gestionat procedura imperativă de legiferare, cu consecinţa obligării acesteia de a respecta prevederile legale în vigoare în această materie.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile criticate nu încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) şi ale art. 16 din Constituţie, însă motivele excepţiei de neconstituţionalitate, invocate de autorii acesteia, urmează să fie analizate în cadrul soluţionării cererii de fond.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, iar motivele invocate de autorii excepţiei privesc aspecte legate de modul de interpretare şi aplicare a legii, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 şi 2 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Prevederile de lege criticate au următoarea redactare: „Art. 1: Subiectele de sesizare a instanţei(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public. … (2) Se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. … (3) Avocatul Poporului, în urma controlului realizat, potrivit legii sale organice, dacă apreciază că ilegalitatea actului sau refuzul autorităţii administrative de a-şi realiza atribuţiile legale nu poate fi înlăturat decât prin justiţie, poate sesiza instanţa competentă de contencios administrativ de la domiciliul petentului. Petiţionarul dobândeşte de drept calitatea de reclamant, urmând a fi citat în această calitate. Dacă petiţionarul nu îşi însuşeşte acţiunea formulată de Avocatul Poporului la primul termen de judecată, instanţa de contencios administrativ anulează cererea. … (4) Ministerul Public, atunci când, în urma exercitării atribuţiilor prevăzute de legea sa organică, apreciază că încălcările drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor se datorează existenţei unor acte administrative unilaterale individuale ale autorităţilor publice emise cu exces de putere, cu acordul prealabil al acestora, sesizează instanţa de contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vătămate. Petiţionarul dobândeşte de drept calitatea de reclamant, urmând a fi citat în această calitate. … (5) Când Ministerul Public apreciază că prin emiterea unui act administrativ normativ se vatămă un interes legitim public, sesizează instanţa de contencios administrativ competentă de la sediul autorităţii publice emitente. … (6) Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanţei anularea acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. În cazul admiterii acţiunii, instanţa se pronunţă, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, şi asupra validităţii actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum şi asupra efectelor juridice produse de acestea. Acţiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului. … (7) Persoana vătămată în drepturile sau în interesele sale legitime prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe ale Guvernului neconstituţionale se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile prezentei legi. … (8) Prefectul, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi orice subiect de drept public pot introduce acţiuni în contencios administrativ, în condiţiile prezentei legi şi ale legilor speciale. … (9) La soluţionarea cererilor în contencios administrativ, reprezentantul Ministerului Public poate participa, în orice fază a procesului, ori de câte ori apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor." … Autorii excepţiei de neconstituţionalitate invocă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora, "(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie" şi ale art. 16 alin. (2) conform cărora "(2) Nimeni nu este mai presus de lege".Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că autorii acesteia consideră dispoziţiile art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 ca fiind neconstituţionalitate, deoarece exclud de la controlul judecătoresc actele administrative ale acelor autorităţi publice care nu îndeplinesc funcţia administrativă în stat.Aceste critici nu pot fi primite, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu conţin in terminis o astfel de ipoteză, potrivit căreia actele administrative ale altor autorităţi publice decât cele administrative sunt excluse de la controlul judecătoresc al instanţei de contencios administrativ. Neconstituţionalitatea unei reglementări constituie o stare intrinsecă a acesteia şi nu poate fi dedusă pe calea unei interpretări per a contrario, operaţie care presupune a atribui legiuitorului ceea ce acesta nu a prevăzut în mod expres. Critica autorului excepţiei apare, aşadar, ca o deducţie rezultată dintr-o variantă personală de interpretare a textului legal criticat, raportat la circumstanţele concrete ale cauzei deduse soluţionării în faţa instanţei de judecată competente. Or, Curtea Constituţională nu are atribuţii în materia interpretării legislaţiei aplicabile într-o speţă sau alta, o excepţie de neconstituţionalitate întemeiată pe critici de această natură urmând să fie respinsă ca inadmisibilă. Mai mult, în cazul în care autorul excepţiei este nemulţumit de soluţia instanţei de judecată în faţa căreia a invocat prezenta excepţie, are posibilitatea atacării acesteia la o instanţă de judecată superioară.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Patronatul Societăţilor Independente Producătoare de Bere din România (P.S.I.P.B.R.) şi de Societatea Comercială „Bere şi Malţ Robema” – S.A. în Dosarul nr. 8.214/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește