DECIZIE nr. 1.605 din 9 decembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. II poziţia 215 din anexa la Legea nr. 7/1998 privind declararea ca abrogate a unor acte normative



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorBenke Karoly – magistrat-asistent-şefCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic, anexa la lege, pct. II poziţia 215 din Legea nr. 7/1998 privind declararea ca abrogate a unor acte normative, excepţie ridicată de Viorica Bănărescu în Dosarul nr. 1.159/97/2010 al Tribunalului Hunedoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât excepţia tinde la cenzurarea politicii sociale a legiuitorului.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 31 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.159/97/2010, Tribunalul Hunedoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic, anexa la lege, pct. II poziţia 215 din Legea nr. 7/1998 privind declararea ca abrogate a unor acte normative, excepţie ridicată de Viorica Bănărescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii autorului excepţiei de acordare a ajutorului la care erau îndreptăţite mamele cu mai mulţi copii, în temeiul Decretului nr. 410/1985.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că este neconstituţională abrogarea acestui drept care se acordă mamelor cu mai mulţi copii, având în vedere obligaţiile specifice ale mamelor cu privire la creşterea şi educarea copiilor.Aceste obligaţii suplimentare constituie pentru mamă un efort suplimentar atât din punct de vedere psihic, cât şi fizic. Se susţine că, indiferent de veniturile pe care acestea le realizează, ajutorul menţionat constituie o recompensă pentru mame, iar temeiul constituţional al acordării acestora se regăseşte în art. 47 al Constituţiei.Tribunalul Hunedoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată, întrucât eliminarea ajutorului prevăzut de art. 18-21 din Decretul nr. 410/1985 nu echivalează cu încălcarea de plano a textului art. 47 din Constituţie.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, arătând că ajutorul în cauză nu este preconstituit din perioada activă a vieţii individului, ceea ce înseamnă că nu se poate angaja obligaţia corelativă a statului de plăti o indemnizaţie care să fie guvernată de principiul contributivităţii.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile articolului unic, anexa la lege, pct. II poziţia 215 din Legea nr. 7/1998 privind declararea ca abrogate a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 13 ianuarie 1998. Totuşi, Curtea observă că, din punct de vedere al tehnicii legislative, textul criticat se identifică cu pct. II poziţia 215 din anexa: Actele normative care sunt şi rămân abrogate la Legea nr. 7/1998, care are următorul cuprins:"ANEXĂ: Acte normative care sunt şi rămân abrogate […]II. Decrete şi hotărâri ale Consiliului de Stat […]– Decretul nr. 410/1985 privind alocaţia de stat şi indemnizaţia pentru copii, ajutoarele ce se acordă mamelor cu mai mulţi copii şi soţiilor de militari în termen, precum şi indemnizaţia de naştere, publicat în Buletinul Oficial nr. 76 din 26 decembrie 1985, cu modificările ulterioare”.Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 47 privind nivelul de trai.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei critică numai în mod formal dispoziţia de abrogare a Decretului nr. 410/1985, intenţia sa reală fiind aceea de a se reintroduce ajutorul acordat mamelor cu mai mulţi copii. În acest sens, Curtea reţine următoarele:– art. 18-21 din Decretul nr. 410/1985 prevedeau acordarea unui ajutor mamelor cu mai mulţi copii;– prevederile mai sus menţionate au fost abrogate în mod expres prin dispoziţiile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 67/1995 privind ajutorul social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 29 iunie 1995. Totodată, prin această lege au fost reaşezate ajutoarele cu caracter social care se acordau în funcţie de anumite criterii, cel mai important fiind nivelul venitului pe familie;– Legea nr. 7/1998 nu face altceva decât să declare că Decretul nr. 485/1985 rămâne abrogat, întrucât toate prevederile acestuia au fost anterior abrogate prin mai multe acte normative succesive;– ulterior, Legea nr. 67/1995 a fost abrogată prin art. 35 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 20 iulie 2001, care a introdus conceptul de venit minim garantat în funcţie de care se acordă diversele ajutoare cu caracter social.Astfel, Curtea constată că politica legiuitorului în domeniul social nu poate fi cenzurată de instanţa constituţională sub aspectul reînvierii unor vechi forme de ajutor social ce nu au relevanţă constituţională. Acest lucru ar transforma Curtea Constituţională într-un legiuitor pozitiv, iar prin decizia sa ar completa ajutoarele sociale deja existente.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. II poziţia 215 din anexa la Legea nr. 7/1998 privind declararea ca abrogate a unor acte normative, excepţie ridicată de Viorica Bănărescu în Dosarul nr. 1.159/97/2010 al Tribunalului Hunedoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 decembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Benke Karoly––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește